Cei mai interesanți noi comercianți de arme ai lumii. Turcia și Coreea de Sud vând României armament de miliarde de dolari

O cursă globală feroce a înarmării reprezintă un potențial uriaș de afaceri. Strategii militari din întreaga lume cheltuiesc masiv pe arme noi. Războiul din Ucraina, amenințările privind o posibilă retragere a Americii din Europa și pericolul pe care îl reprezintă China pentru Taiwan sunt genul de tensiuni care motivează țările să își completeze stocurile, să-și întărească lanțurile de aprovizionare și să-și securizeze fluxurile de muniții. Există o foame uriașă de tancuri, artilerie, avioane de luptă și drone, se arată într-o analiză The Economist. Totuși, nu doar exportatorii tradiționali din America, Europa și Rusia sunt cei care profită. Alte două puteri, mai mici, dar foarte ambițioase, par pregătite să capitalizeze pe acest boom: Coreea de Sud și Turcia. Ambele țări au deja contracte în Europa, inclusiv cu România:  Coreea de Sud îi va livra obuziere autopropulsate României pentru 1 miliard de dolari, iar Turcia vinde 1.059 de vehicule blindate Otokar Cobra II, într-un contract de circa 930 milioane de dolari, potrivit The Economist. 

Poarta Păcii Cerești din Beijing va vorbi despre orice altceva decât despre pace pe 3 septembrie, când Xi Jinping, Kim Jong Un, Vladimir Putin și alții din această serie se vor aduna pentru a celebra sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Trupele chineze vor defila într-o paradă menită să sporească mândria națională și să etaleze capacitățile militare ale țării. Dar, poate cel mai important, parada le va prezenta potențialilor cumpărători și, totodată, potențialilor adversari, cele mai noi echipamente de luptă ale Chinei, comentează sursa citată.

Această cursă frenetică a înarmării reflectă o realiniere mai amplă. Companiile europene de armament au nevoie de timp pentru a-și reface capacitatea pierdută după sfârșitul Războiului Rece și pentru a-și reconstrui stocurile epuizate prin donațiile către Ucraina, comentează sursa citată. Rusia, de obicei al doilea cel mai mare exportator de arme după America, își prioritizează propria armată după ani de pierderi masive de echipamente în Ucraina. Sancțiunile occidentale împiedică firmele rusești să obțină componente critice pentru platforme avansate, precum avioanele de luptă. Anul trecut, exporturile țării au scăzut cu aproape 50% față de 2022, iar carnetele de comenzi au fost slabe. Clienți precum India, Vietnam și Egipt caută alternative.

NASA vrea să construiască o bază lunară de 20 miliarde de dolari

19:41

Lille câștigă cursa europeană pentru Autoritatea Vamală, după un duel tensionat cu Roma

19:11

Foto: Unsplash

Coreea de Sud: ofensivă pe piața globală

Mulți se îndreaptă către Coreea de Sud. În timp ce America este cel mai mare exportator de arme către membrii europeni ai NATO, Coreea de Sud și Franța împart locul al doilea. La nivel global, în cazul unor categorii de arme, precum tancurile și artileria, Coreea de Sud depășește America la vânzări. Este a treia după America și Franța la avioane de luptă. Anul trecut, Coreea de Sud a vândut sisteme de rachete sol-aer Cheongung–II în valoare de 3,2 miliarde de dolari Arabiei Saudite, a vândut nave de război în Peru – pentru 460 milioane de dolari – și obuziere autopropulsate României pentru 1 miliard de dolari, scrie The Economist.

Cel mai mare contract este cel semnat cu Polonia în 2022, (acum evaluat la 22 miliarde de dolari!), pentru o gamă de sisteme de arme parțial construite în Polonia. Acesta include 180 de tancuri K2 Black Panther, 672 de obuziere, 48 de avioane FA-50 și 288 de lansatoare de rachete K239. Polonia vrea să descurajeze Rusia rapid. Pentru Coreea de Sud, este un semnal curajos că e gata să intre în prima linie a exportatorilor de arme, deschizând calea altor contracte profitabile în Europa, precizează sursa citată.

Foto: Unsplash

În construcția navală, firmele coreene au un avantaj semnificativ

Coreea de Sud poate produce rapid echipamente standard NATO la prețuri competitive. Șapte mari firme colaborează cu guvernul pentru a obține contracte și pentru a coordona cercetarea și dezvoltarea. Menținerea capacității a fost mereu o prioritate, parțial pentru că țara este, tehnic, încă în război cu vecinul său nordic, spune Chung Min Lee de la Carnegie Endowment for International Peace. În construcția navală, firmele coreene au un avantaj semnificativ. Ele ar putea câștiga un contract de 17 miliarde de dolari pentru a construi 12 submarine KSS-III pentru Canada. Lipsa de capacitate în construcții navale în America ar putea face ca firmele coreene să primească și comenzi din partea Marinei SUA.

Cel mai ambițios program al Coreei este avionul de luptă KF-21, așteptat să intre în serviciu la sfârșitul anului viitor, Modelul a stârnit deja interes în Europa de Est, în Golf și în Asia de Sud. În prezent se vând avioane de generația 4.5, dar se preonizează că următoarea actualizare îl va transforma într-un aparat stealth de generația a 5-a, cu motoare produse local. Acest model va testa dacă o țară cum este Coreea de Sud poate concura cu cele mai avansate platforme americane, precum F-35, spune Kyung-joo Jeon de la Korean Institute for Defence Analysis. Nici Japonia, nici Israel nu au reușit asta, comentează sursa citată.

Foto: Shutterstock

Turcia: ascensiune rapidă

Un alt nou jucător este Turcia. În ultimii cinci ani, exporturile sale de arme au crescut de la aproape 2 miliarde de dolari, la peste 7 miliarde de dolari anul trecut. Aceasta este rezultatul eforturilor de a obține autonomie strategică, conduse, parțial, de o agenție civilă a industriei de apărare, spune expertul Arda Mevlutoglu. Dronele produse de Baykar depășesc modelele chinezești. Peste 500 de drone TB2 au fost vândute către peste 30 de țări. Arabia Saudită are un contract de 3 miliarde de dolari pentru a co-produce o dronă mai avansată, numită Acinki. Baykar are un joint venture cu Leonardo din Italia, care vede drona stealth Kizilelma ca pe un „coechipier loial” pentru viitoarele avioane de generația a șasea GCAP.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, apreciază influența diplomatică ce vine odată cu vânzările de arme către Africa și Orientul Mijlociu. Dar firmele turcești vizează și Europa și bugetele sale mari. Serhat Guvenc, de la Universitatea Kadir Has, spune că preocupările europene de lungă durată privind drepturile omului în Turcia sunt un lux pe care. cel puțin deocamdată, nu și-l mai permite nimeni.

Armele turcești sunt testate în Siria și Libia

Armele turcești sunt testate în luptă, în conflictul cu kurzii și în intervențiile din Siria și Libia. Sunt construite la standarde NATO, accesibile ca preț și au o politică de vânzări „fără condiții”. Oferta Turciei este impresionant de largă: vehicule blindate, precum tancul Altay bazat pe K2, artilerie, rachete, sisteme de apărare aeriană, radare, nave de război precum fregatele și distrugătoarele MILGEM, avionul ușor Hurjet pentru atac/antrenament, elicopterul ATAK, drone armate și sisteme de război electronic.

La începutul acestui an, Turcia și Spania au convenit asupra unui contract de co-producție de 1,6 miliarde de dolari pentru până la 30 de avioane Hurjet. Turcia vinde 1.059 de vehicule blindate Otokar Cobra II României, într-un contract de circa 930 milioane de dolari, iar în decembrie trecut Portugalia a semnat un contract de 134 milioane de dolari pentru nave de realimentare. Anul trecut, Turcia, care dezvoltă rachete, a fost invitată de Germania să se alăture Inițiativei Sky Shield. Există toate șansele ca Turcia să urce de pe locul 11 în clasamentul exportatorilor de arme până pe locul 5, spune Mevlutoglu. Ca și Coreea de Sud, Turcia dezvoltă un avion de luptă de generația a 5-a, TAI Kaan. Pe lângă faptul că va înlocui F-16-urile Forțelor Aeriene Turce, acesta va concura la export, ca alternativă mai ieftină la F-35, cu interes potențial din partea Indoneziei, Azerbaidjanului, Arabiei Saudite și Pakistanului.

Foto: Shutterstock

Provocări și perspective

Imediat după invazia Rusiei în Ucraina, președintele de atunci al Coreei de Sud se lăuda că, până în 2027, țara sa va deveni al patrulea exportator de arme din lume, cu o cotă de 5% din piață. Pare o țintă îndrăzneață. În 2022, vânzările sale au atins 17,3 miliarde de dolari; anul acesta se așteaptă exporturi de aproximativ 23 miliarde. Competiția însă se intensifică. Există prime semne ale unui „exod de creiere” din rândul inginerilor coreeni și turci către firme occidentale, care oferă salarii mai bune. Guvernele cu resurse limitate ar putea rămâne fără bani: Lee estimează că în Coreea de Sud trebuie să crească ponderea cercetării și dezvoltării în bugetul apărării, eventual de la 17-18%, la 20-23%, pentru a rămâne competitivă. Accesul la tehnologii avansate este, de asemenea, limitat: producția de avioane de luptă coreene comandate de Polonia a fost blocată, deoarece America nu a autorizat încă exportul unor componente. Turcia rămâne exclusă din proiecte occidentale majore, precum F-35. Chiar și Rusia ar putea reveni pe piață. Totuși, pentru noii competitori din cursa globală în plină escaladare rămâne un obiectiv bun să țintească foarte sus.