Uniunea Europeană (UE) pregătește una dintre cele mai importante reforme din sectorul tehnologic din ultimii ani, însă proiectul menit să reducă dependența de companiile americane provoacă deja tensiuni puternice în industrie. Marile firme europene din domeniul cloud și al infrastructurii digitale avertizează că Bruxelles-ul riscă să creeze doar iluzia unei suveranități tehnologice, fără să elimine cu adevărat influența giganților din SUA.
Disputa se poartă în jurul viitoarei legi europene privind dezvoltarea infrastructurii Cloud și AI, un pachet legislativ care ar urma să stabilească ce înseamnă, concret, un serviciu digital „suveran” și cine poate furniza infrastructură pentru datele sensibile ale statelor europene, conform Politico. Miza este uriașă: controlul asupra datelor strategice, infrastructurii digitale și viitorului inteligenței artificiale europene.
Comisia Europeană lucrează la definirea unui nou cadru pentru cloud-ul european, într-un moment în care tot mai multe guverne din UE încearcă să reducă dependența de tehnologia americană.
Temerile au crescut puternic după revenirea tensiunilor geopolitice și după avertismentele potrivit cărora infrastructurile digitale controlate de companii străine pot deveni instrumente de presiune politică sau economică.
În acest context, Bruxelles-ul pregătește reguli care să stabilească ce companii pot gestiona date considerate critice pentru statele membre.
Problema este că marile firme europene suspectează deja că viitoarea legislație va include excepții care vor permite, în continuare, accesul companiilor americane la contractele considerate „suverane”.
Frank Karlitschek, directorul companiei germane Nextcloud, a criticat deschis posibilitatea introducerii unor derogări. Potrivit acestuia, Bruxelles-ul ar putea introduce o formulă prin care furnizorii americani să fie acceptați atunci când nu există alternative europene suficient de dezvoltate. „Va exista o mică excepție elegantă la finalul legii”, a avertizat acesta, descriind situația drept o „ușă din spate” pentru giganții tehnologici din SUA.
Controversa a fost alimentată și de o decizie recentă a Comisiei Europene. Executivul european a atribuit luna trecută contracte cloud considerate „suverane”, în valoare de aproximativ 180 de milioane de euro, iar printre proiectele selectate se află și un parteneriat dintre grupul francez Thales și gigantul american Google.
Pentru mulți actori europeni din industrie, această decizie demonstrează că Bruxelles-ul nu intenționează să excludă complet tehnologia americană din infrastructurile considerate strategice.
Francisco Mingorance, reprezentant al organizației europene CISPE, care reprezintă furnizorii europeni de cloud, susține că această abordare compromite ideea de independență digitală. „Au etichetat tehnologia proprietară Google drept alternativă suverană”, a declarat acesta.
Și reprezentanții companiei suedeze Evroc avertizează că o suveranitate „parțială” nu este suficientă pentru protejarea datelor sensibile.
Potrivit acestora, simplul fapt că infrastructura fizică este amplasată în Europa nu elimină riscurile juridice și de control care vin din utilizarea tehnologiei dezvoltate de companii americane.
Discuțiile privind definirea unui cloud european au devenit și o confruntare geopolitică în interiorul Uniunii Europene.
Franța și Germania încearcă să stabilească împreună criterii comune privind „suveranitatea digitală”, iar primele concluzii ar putea fi prezentate în luna iunie.
Oficialii francezi susțin că furnizorii care gestionează cele mai sensibile date europene nu ar trebui să fie supuși legislației unor state din afara UE. Această poziție ar afecta direct companii precum Microsoft, Amazon sau Google, care domină piața globală de cloud computing.
Thomas Courbe, director general în Ministerul Economiei din Franța, a declarat că definiția unui serviciu digital european nu ar trebui să depindă doar de naționalitatea companiei, ci și de controlul efectiv exercitat asupra tehnologiei și datelor.
În paralel, oficialii Comisiei Europene încearcă să găsească un compromis între protejarea industriei europene și evitarea unui conflict comercial cu Washingtonul.
Lobby-ul american a început deja ofensiva împotriva proiectului european. Reprezentanții industriei IT din SUA acuză Bruxelles-ul că încearcă să discrimineze companiile americane prin criterii geografice și politice.
Guido Lobrano, reprezentant al organizației ITI Europe, care reprezintă interesele marilor companii tehnologice americane, a criticat ideea unei suveranități bazate pe originea companiilor. Acesta susține că firmele americane oferă niveluri ridicate de securitate și reziliență și că excluderea lor ar putea afecta competitivitatea europeană.
În același timp, administrația americană a avertizat în repetate rânduri că ar putea reacționa dacă firmele din SUA sunt eliminate de pe piața europeană prin măsuri considerate discriminatorii.
Oficialii europeni recunosc că miza depășește simpla competiție economică. Thibaut Kleiner, director pentru rețele viitoare în cadrul Comisiei Europene, a declarat că obiectivul este ca Europa să nu devină o „colonie tehnologică”. Potrivit acestuia, tot mai multe companii europene realizează că dependența completă de tehnologie străină poate deveni un risc strategic major.
Bruxelles-ul încearcă acum să construiască un ecosistem european capabil să susțină dezvoltarea inteligenței artificiale, infrastructurilor cloud și procesării datelor fără control extern. Totuși, proiectul se confruntă deja cu întârzieri și presiuni puternice din partea industriei.
Legea europeană privind dezvoltarea cloud-ului și a inteligenței artificiale ar trebui prezentată oficial la finalul lunii mai, însă mai mulți oficiali europeni admit că negocierile sunt extrem de dificile și că textul final ar putea suferi modificări importante.