România va aloca 15% din veniturile bugetare pentru apărare, conform angajamentelor NATO

Conform angajamentelor NATO, România ar trebui să aloce pentru apărare aproape 15% din veniturile sale bugetare, un procent extrem de ridicat având în vedere că încasările statului reprezintă doar 34% din PIB.

Această situație ar plasa România pe primul loc în Europa în privința presiunii bugetare pentru apărare, comparativ cu alte state membre NATO.

Presiune majoră pe buget: România trebuie să cheltuiască 15% din venituri pentru apărare

Fotografii: Armed.mapn.ro

Statul strânge miliarde de la bănci, într-un ritm accelerat

21:37

Investiție strategică de aproape 33 de milioane de euro în Portul Constanța

20:31

La summit-ul NATO de la Haga, care a avut loc la sfârșitul lunii iunie, statele membre s-au angajat să aloce 5% din PIB pentru apărare. În acest fel, aproape toate țările europene membre ale Alianței Nord-Atlantice, cu excepția Suediei, ar urma să cheltuiască mai mult pentru armată decât pentru educație.

În cazul țării noastre, unde veniturile bugetare reprezintă doar 34% din PIB, respectiva obligație ar echivala cu aproape 15% din încasările bugetare, cel mai ridicat procent din Europa, potrivit datelor Monitorului Social, proiect al Friedrich Ebert Stiftung Romania, care a analizat statistici Eurostat.

Deși statele NATO au convenit asupra unui procent uniform din PIB, cheltuielile reale cu apărarea provin din veniturile colectate (taxe, accize, redevențe, etc.), nu din PIB-ul total. În România, cu venituri de 34% din PIB în 2023, alocarea de 5% din PIB pentru apărare ar însemna 15% din veniturile efectiv colectate, în timp ce Franța, cu venituri de 51,5% din PIB, ar cheltui sub 10% din încasări pentru aceeași sumă. Situații similare se regăsesc în alte țări est-europene cu bugete naționale reduse, ca Bulgaria și Lituania (13,6%) și Cehia (12,4%), transmite News.ro.

Situația actuală a cheltuielilor pentru apărare

În 2023, România a alocat 1,7% din PIB pentru apărare, echivalent cu 5% din veniturile bugetare, proporție similară cu Polonia sau Bulgaria. Spre comparație, statele vest-europene cheltuiau sub 3% din încasările lor, media UE27 fiind de 1,3% din PIB, cu venituri bugetare de 45% din PIB. Astfel, creșterea la 5% din PIB ar pune o presiune mult mai mare pe bugetul României decât pe al celorlalte state vest-europene.

De asemenea, tot în urmă cu doi ani, toate statele europene alocau mai mult pentru educație decât pentru apărare, media UE27 fiind de 3,5 ori mai mare. Dacă statele NATO europene vor respecta angajamentul de la Haga, Suedia ar rămâne singura țară europeană cu alocare mai mare pentru educație decât pentru apărare, arată Monitorul Social.

Noua orientare spre consolidarea cheltuielilor de apărare va afecta disproporționat statele cu venituri bugetare scăzute, România fiind cel mai expus stat european în acest sens. Saltul de la 5% la aproape 15% din încasările naționale, în contextul unui deficit bugetar record de aproape 9% în 2024, face imposibilă acoperirea prin împrumuturi și limitează resursele disponibile pentru educație și dezvoltare.

Monitorul Social mai subliniază faptul că România trebuie să combată evaziunea fiscală și să-și alinieze sistemul fiscal la modelul european, pentru a ridica veniturile bugetare către media UE (~45% din PIB). Aceasta ar permite țării noastre să facă față cu brio angajamentelor internaționale și să aloce resurse suficiente pentru educație și dezvoltare pe termen lung.