China este adevăratul câștigător al anulării interdicției UE privind motoarele cu ardere internă

Decizia Comisiei Europene de a renunța la interdicția totală privind motoarele cu ardere internă din 2035 este prezentată de unele state membre drept o victorie pentru industria auto europeană. În realitate, tot mai mulți analiști și factori de decizie avertizează că această schimbare riscă să ofere un avantaj strategic major Chinei, într-un moment în care competiția globală pe piața vehiculelor electrice se intensifică rapid.

Prin ajustarea obiectivului climatic, de la eliminarea completă a emisiilor la o reducere de 90% față de nivelurile din 2021, executivul UE încearcă să găsească un echilibru între ambițiile de mediu și presiunile economice ale marilor producători auto. Însă criticii susțin că flexibilizarea regulilor nu face decât să întârzie adaptarea industriei europene și să consolideze poziția avansată a producătorilor chinezi.

De ce relaxarea regulilor nu rezolvă problemele industriei europene

Pachetul de măsuri pentru industria auto, prezentat recent la Bruxelles, permite continuarea producției de vehicule hibride plug-in, motoare cu ardere internă și extensii de autonomie și după 2035, conform Politico. Oficial, măsura este menită să ofere timp producătorilor europeni să se adapteze și să evite pierderi economice masive.

Euforia SpaceX se sparge pe Wall Street. Peste 600 de miliarde de dolari evaporați în două ședințe

12:18

Active de peste 1,7 miliarde de euro scoase la vânzare. Ce arată explozia pieței bunurilor aflate în dificultate. Valoarea activelor din „distress” aproape s-a dublat în doar câteva luni

11:32, 19 Jun 2026

În practică, analiștii avertizează că această flexibilitate riscă să perpetueze un decalaj tehnologic deja existent. Nils Redeker, codirector al Centrului Jacques Delors, afirmă că pachetul nu atacă problemele structurale ale industriei auto europene și nu reduce diferența față de China în ceea ce privește vehiculele complet electrice.

Industria auto europeană se confruntă deja cu multiple dificultăți: scăderea vânzărilor pe piața internă, pierderea cotei de piață din China și un climat comercial tensionat, inclusiv pe fondul politicilor promovate de administrația americană. În acest context, menținerea investițiilor în tehnologii de tranziție poate reduce resursele disponibile pentru dezvoltarea de vehicule electrice competitive.

Vehiculele hibride, o portiță exploatată de producătorii chinezi

Una dintre cele mai importante concesii făcute industriei este acceptarea continuării producției de vehicule hibride plug-in după 2035. Aceste modele, care combină un motor electric cu unul cu ardere internă, sunt extrem de populare pe piața europeană și reprezintă o oportunitate majoră pentru producătorii din China.

Deși Uniunea Europeană a impus anul trecut taxe suplimentare pentru vehiculele electrice fabricate în China, aceste măsuri au fost parțial ocolite prin exportul masiv de hibride plug-in. Potrivit datelor Schmidt Automotive, trei dintre primele 15 modele plug-in vândute în acest an sunt mărci chinezești.

Statisticile Asociației Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) arată că, în primele zece luni ale anului, vânzările de vehicule hibride plug-in au crescut cu peste 43% față de anul precedent. Această dinamică oferă producătorilor chinezi acces rapid la piața europeană, în timp ce companiile europene rămân prinse între investițiile în tehnologii vechi și nevoia de inovare accelerată.

Europarlamentarul olandez Mohammed Chahim a descris măsura drept „un cadou de Crăciun pentru industria auto chineză”, subliniind că relaxarea regulilor nu face decât să faciliteze extinderea concurenților asiatici în Europa.

China domină tranziția globală către electric

În timp ce Europa dezbate compromisuri și etape intermediare, China a accelerat decisiv tranziția către vehicule complet electrice. Politicile guvernamentale coerente și subvențiile consistente au transformat piața internă într-un laborator de inovare, iar consumatorii au urmat rapid această direcție.

În prezent, peste 50% din vânzările de mașini din China sunt electrice. Producătorii europeni, în special cei germani, care timp de decenii au obținut profituri consistente pe piața chineză, se confruntă acum cu o scădere accentuată a vânzărilor, pe fondul preferinței consumatorilor pentru mărci autohtone.

La nivel global, ponderea vehiculelor electrice crește rapid. Un raport recent al think tank-ului Ember arată că, în primele zece luni ale anului, vehiculele electrice au reprezentat aproximativ un sfert din vânzările globale de autoturisme, comparativ cu doar 3% în 2019. Tendința este clară și ireversibilă, iar avantajul acumulat de China devine tot mai greu de recuperat.

Piețele emergente, miza ignorată de Europa

Tranziția către mobilitatea electrică nu se limitează la economiile dezvoltate. Piețele emergente, cu un potențial uriaș de creștere, adoptă rapid vehiculele electrice, iar China este deja bine poziționată.

America Latină și Asia de Sud-Est devin câmpuri de luptă decisive pentru industria auto globală. Vietnamul este un exemplu relevant: în 2021, cota vehiculelor electrice era sub 1%, iar în prezent se apropie de 40%. Singapore depășește, de asemenea, Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea mașinilor electrice în vânzările totale.

Chris Heron, secretar general al E-Mobility Europe, avertizează că aceste piețe reprezintă „un premiu imens” pe care Europa nu își permite să îl piardă. În timp ce producătorii europeni ezită între soluții hibride și motoare clasice, jucătorii chinezi câștigă teren zilnic, consolidându-și prezența globală.

O decizie cu efecte pe termen lung

Relaxarea interdicției privind motoarele cu ardere internă oferă un respiro pe termen scurt industriei europene, dar riscă să aibă consecințe strategice pe termen lung. Într-o lume în care tranziția către vehiculele electrice avansează rapid, amânarea investițiilor decisive poate costa Europa poziția sa pe piața auto globală.

În acest context, China apare tot mai clar drept principalul beneficiar al noii abordări europene, profitând de orice întârziere pentru a-și consolida supremația tehnologică și comercială.