De ce a renunțat UE la interdicția mașinilor termice din 2035

Uniunea Europeană a făcut un pas înapoi în ceea ce privește interdicția mașinilor termice noi începând cu 2035.

Decizia a fost luată pe fondul presiunilor economice, tehnologice și politice venite din mai multe state membre. Schimbarea de poziție reflectă nevoia de a adapta tranziția către electromobilitate la realitățile din sectorul auto, ale consumatorilor și ale competitivității globale.

Interdicția mașinilor termice din 2035, reconsiderată: motivele din spatele deciziei UE

Foto: Pexels

Comisia Europeană a finalizat evaluarea BID. România poate utiliza un nou mecanism de finanțare pentru domeniile strategice

13:56

Reuters: Incendiile de vegetație din Europa pun presiune pe piața asigurărilor și evidențiază lipsa protecției împotriva riscurilor climatice

12:31

Uniunea Europeană a decis să abandoneze planurile de a interzice comercializarea mașinilor termice noi începând cu 2035. Decizia vine ca urmare a unor presiuni consistente venite mai ales din partea Germaniei și a Italiei. Schimbarea marchează o ajustare importantă a politicii climatice europene în domeniul transporturilor, relatează publicația britanică The Telegraph.

Noile propuneri au fost aspru criticate de către organizațiile de mediu, fiind descrise drept un gest de „autosabotaj”. Astfel, producătorii auto vor trebui să reducă emisiile de noxe ale vehiculelor noi cu 90% raportat la nivelurile din 2021. Aceasta reprezintă o abatere de la ținta inițială de eliminare totală a emisiilor, prevăzută anterior pentru 2035.

Concret, modificarea le permite constructorilor să continue vânzarea unui număr limitat de automobile cu emisii și după 2035, inclusiv modele hibride plug-in și diesel. Principala condiția este ca impactul asupra mediului să fie compensat prin diverse mecanisme aprobate la nivel european.

Ce condiții vor trebui să respecte producătorii auto

La momentul adoptării sale, în 2023, interdicția motoarelor cu combustie internă fusese prezentată drept o victorie majoră pentru politicile climatice ale UE. De asemenea, decizia fusese considerată la acel moment și un catalizator pentru investițiile masive în mobilitatea electrică. Noua orientare indică, însă, o reevaluare a ritmului tranziției, transmite agenția de știri Reuters.

Decizia Executivului comunitar vine ca urmare a solicitărilor formulate de marii producători auto europeni și de guvernele din marile puteri economice. Acestea au solicitat menținerea pe piață a anumitor tipuri de vehicule hibride și a modelelor cu range extender. Acestea din urmă sunt dotate cu motoare termice care încarcă bateria, fără să transmită direct puterea către roți.

Industria auto europeană se confruntă, în prezent, cu o competiție acerbă din partea Tesla și a constructorilor chinezi de vehicule electrice. Pentru a compensa emisiile rămase, noile reguli prevăd utilizarea de materiale cu amprentă de carbon redusă, ca oțel produs în Uniunea Europeană prin tehnologii mai puțin poluante.

De asemenea, se impune folosirea de combustibili sintetici sau biocombustibili obținuți din surse nealimentare. Între acestea se numără deșeurile agricole sau uleiurile uzate.

O abordare pragmatică, contestată

Noua abordare vine într-un moment dificil pentru industria auto europeană. Aceasta este afectată de restructurări, închideri de capacități de producție și o adopție sub așteptări a vehiculelor electrice (EV). Ajustarea obiectivelor climatice este văzută de unii decidenți drept o măsură de sprijin economic.

Schimbarea face parte dintr-o direcție mai amplă a Uniunii Europene. Orientată spre susținerea mediului de afaceri, aceasta a dus în 2025 la relaxarea mai multor reglementări de mediu, pe fondul temerilor că ele ar putea afecta competitivitatea economică.

„Comisia Europeană a ales o soluție pragmatică, care rămâne compatibilă cu ambițiile sale climatice”, a declarat pentru AFP comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné.

Cum au reacționat marii producători auto

Grupul Renault – care produce în România numai motoare pe benzină – salută pachetul Comisiei.

„Pachetul pune accentul pe necesitatea de a accelera adoptarea vehiculelor electrice, atât prin introducerea unei categorii de vehicule electrice mici, sub 4,2 metri, cât și printr-o inițiativă europeană privind ecologizarea flotelor”, a precizat constructorul din Hexagon.

Decizia UE a fost salutată de Volkswagen, cel mai mare constructor auto din Europa. Compania din Wolfsburg a catalogat măsura drept „realistă” și „viabilă din punct de vedere economic”. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a afirmat, la rândul său, că o deschidere mai mare către diversitatea tehnologică și o flexibilitate sporită reprezintă direcția corectă pentru industrie.

În Franța, președinția a descris planul european pentru sectorul auto ca fiind unul „echilibrat” per ansamblu. Totuși, ministrul francez al mediului s-a declarat ferm împotriva relaxării regulilor pentru motoarele pe benzină și motorină. El a precizat că Parisul va încerca să blocheze transformarea acestui compromis într-o lege definitivă.

De asemenea, Michael Lohscheller, directorul general al producătorului suedez de EV-uri Polestar, a avertizat că reducerea țintei de la emisii zero la 90% nu este un detaliu minor. El spune că o astfel de concesie riscă să submineze atât obiectivele climatice, cât și capacitatea Europei de a rămâne competitivă pe termen lung.

În schimb Volvo, marcă deținută de gigantul chinez Geely, nu este de acord cu decizia UE de a permite – în mod limitat – producția de mașini pe termice și după 2035.

„Slăbirea angajamentelor pe termen lung pentru câștiguri pe termen scurt riscă să submineze competitivitatea Europei în anii următori. Volvo a construit un portofoliu complet de EV-uri în mai puțin de zece ani și este gata să treacă la modelul complet electric, cu o punte de hibride cu autonomie lungă. Dacă noi putem face acest lucru, și alții pot”, au afirmat cei de la Volvo.

Cum e privită în Marea Britanie renunțarea la interdicția mașinilor termice

Vânzarea de automobile pe benzină și motorină noi în Regatul Unit va fi interzisă din 2030, în baza unei decizii luate anterior la nivel național. Măsura a fost inițial promovată de fostul premier conservator Boris Johnson. Acesta propusese un calendar mai ambițios comparativ cu cel al Uniunii Europene.

În prezent, doar Partidul Laburist mai susține menținerea acestui obiectiv. Ar putea deveni un subiect central în rândul celor aproximativ 40 de milioane de șoferi britanici la viitoarele alegeri generale.

Lidera conservatorilor, Kemi Badenoch, a anunțat că formațiunea sa va abandona această politică în cazul revenirii la guvernare. Ea a calificat obligațiile privind cotele de vehicule electrice drept un „act de auto-vătămare economică”.

Badenoch a avertizat că abordarea laburiștilor, pe care o consideră excesiv ideologică, riscă să izoleze economia britanică, să reducă competitivitatea industriei auto și să avantajeze indirect producătorii din China.