China îi suflă în ceafă lui Musk și Neuralink. Cipurile Beinao-1 redau vocea pacienților paralizați

China accelerează puternic în cursa pentru interfețele creier-computer, apropiindu-se tot mai mult de performanțele atinse de Neuralink-ul lui Elon Musk. Subiectul, care părea până recent dominat de tehnologiile americane, este acum revendicat de cercetători și companii chineze, care investesc masiv în conectarea directă a creierului uman la sisteme informatice. Prin proiecte ambițioase, unele aflate deja în faze avansate de testare, China își propune să reducă diferența față de Statele Unite și să devină un actor de prim rang într-un domeniu considerat cheia controlului neurologic al viitorului.

Într-un spital public din centrul Beijingului, pe un ecran a apărut mesajul în caractere chinezești „Vreau să mănânc”. Cuvintele au fost transmise prin gândurile unei femei de 67 de ani, afectată de scleroză laterală amiotrofică (ALS), o boală neurodegenerativă numită și boala Lou Gehrig, care pune pacientul în incapacitatea de a vorbi. Această demonstrație a fost posibilă printr-un interfață creier-calculator (BCI) wireless, un cip de dimensiunea unei monede denumit Beinao-1, implantat în pacientă.

Imaginile surprinse de postul Beijing Radio and Television în martie au făcut parte dintr-un studiu clinic ce includea cinci pacienți, care utilizează această tehnologie dezvoltată în China, concurând cu progresele americane conduse de companii precum Neuralink al lui Elon Musk.

România pierde teren în competiția globală pentru specialiști. Cea mai slabă performanță din Europa Centrală și de Est la atragerea talentelor

09:30

Scandal în industria AI: Anthropic acuză Alibaba că a copiat ilegal capabilitățile modelului Claude. Zeci de milioane de interacțiuni sunt investigate

08:10

Conducerea științifică și nevoile pacienților

Luo Minmin, directorul Institutului Chinez pentru Cercetarea Creierului (CIBR) și omul-cheie din spatele proiectului, declară că cererea pentru tehnologie BCI este „foarte puternică”, iar echipa sa a fost „coplesită” de solicitările venite din partea pacienților care doresc implanturile.

„Pacienții spun că acest sistem le oferă o stare minunată, ca și când ar putea controla sau recâștiga controlul asupra mușchilor”, a povestit Luo pentru CNN într-un interviu rar acordat în laboratorul său, situat la aproximativ o oră cu mașina de spitalul unde s-au desfășurat testele.

Minmin afirmă că tehnologia are „o acuratețe ridicată” în decodarea semnalelor cerebrale și transformarea acestora în text, dialog sau comenzi pentru aparate. Planurile sale includ accelerarea fazei de testare pe oameni prin implantarea cipurilor la încă 50-100 de pacienți în următorul an.

„Sperăm să grăbim acest proces,” spune el. „Dacă va fi dovedită siguranța și eficiența sa, această tehnologie poate deveni utilizată pe scară largă la nivel mondial.”

Cum stă piața tehnologiilor BCI în SUA și China?

Până în luna mai, numărul total de pacienți cu implanturi Beinao-1 a ajuns la cinci, la fel ca și în cazul Neuralink-ului lui Elon Musk. O altă companie americană, Synchron, cu susținători precum Jeff Bezos și Bill Gates, a desfășurat teste clinice pe zece pacienți, șase în SUA și patru în Australia.

Profesorul Maximilian Riesenhuber, specialist în neuroștiințe la Universitatea Georgetown și nu implicat în studiile chineze, susține că, deși China a pornit mai târziu, a recuperat rapid terenul.

„China a demonstrat capacitatea nu doar de a ajunge din urmă, ci chiar de a deveni competitivă și de a conduce în anumite domenii,” afirmă acesta. „Este interesant că în ambele țări se desfășoară activități intense de cercetare, deoarece s-a conștientizat potențialul acestei tehnologii.”

Conform firmei de cercetare de piață Precedence Research, industria tehnologiilor creier-calculator valora anul trecut aproximativ 2,6 miliarde de dolari și este preconizată să atingă 12,4 miliarde dolari până în 2034. Totuși, pentru SUA și China, acest sector înseamnă mult mai mult decât bani.

Ambițiile Chinei în tehnologia cerebrală

Liderul chinez Xi Jinping a exprimat de multă vreme dorința de a transforma țara într-o putere științifică și economică. În martie 2024, el a declarat în presa de stat că industria tehnologică reprezintă „frontul avansat” și „principalul câmp de luptă” în competiția globală. Acest obiectiv a generat îngrijorări în Statele Unite, alimentând un război tehnologic, în special în sectorul semiconductorilor.

CIBR a fost înființat în 2018, de către guvernul metropolitan al Beijingului și mai multe universități locale, aproximativ la doi ani după lansarea Neuralink în zona San Francisco.

În 2023, CIBR a fondat o companie privată numită NeuCyber NeuroTech, care se ocupă de produse tehnologiei cerebrale, inclusiv cipul Beinao-1. Luo, care este și omul de știință principal al startup-ului, a oferit CNN un tur rar în institut în luna mai.

Pentru pacientul cu ALS, mulți ani fără posibilitate de a se exprima au lăsat un gol uriaș.

„Este trează, știe ce dorește, dar nu poate vorbi,” a spus Luo, care și-a obținut doctoratul în neuroștiințe la Universitatea din Pennsylvania și a lucrat aproape un deceniu în SUA. „După implantare, poate comunica propoziții simple destul de precis prin sistem.”

Echilibrul între risc și eficacitate

Toți cercetătorii din domeniul BCI se confruntă cu problema găsirii unui echilibru între risc și rezultate. Conform lui Riesenhuber, majoritatea firmelor americane utilizează metode invazive pentru implantarea cipului sub dura mater, stratul de țesut care protejează creierul, pentru o captare mai precisă a semnalelor, dar care presupun operații mai riscante.

„Este interesant faptul că NeuCyber pare să poată obține suficiente informații chiar și prin dura mater, pentru a decoda cuvinte specifice,” a explicat profesorul.

Testul cu pacienta cu ALS, început în martie, a fost a treia încercare a cipului Beinao-1 pe oameni. Acele teste, conform comunicatului oficial, reprezintă „prima implantare semi-invazivă wireless de BCI din lume în creierul uman.” Până în luna mai, s-au desfășurat două teste suplimentare, totalizând cinci.

O istorie și evoluție paralelă a tehnologiilor creierului

În contextul tensiunilor geopolitice, compararea progreselor tehnologice dintre SUA și China este frecventă. Tehnologia interfețelor creier-calculator a început în anii 1970 în Statele Unite.

Ulterior, administrația Obama a lansat în 2013 „Brain Initiative”, investind peste 3 miliarde de dolari în peste o mie de proiecte de neuroștiință, conform National Institute of Health.

Synchron a început primele teste umane în iulie 2021. Trei ani mai târziu, o echipă de la UC Davis Health a dezvoltat un sistem BCI care a transpus semnalele cerebrale ale unui pacient ALS în vorbire, cu o acuratețe de 97% — cel mai precis sistem de acest fel, conform universității. Tot în 2024, Neuralink a realizat primul său test uman, permițând folosirea unui mouse computerizat prin implantul cerebral.

China a intrat în domeniul tehnologiilor creierului abia în anii 1990, dar evoluția sa este accelerată. În 2014, oamenii de știință chinezi au propus un proiect național în acest domeniu, comparabile cu eforturile SUA și Europei, conform Ministerului Științei și Tehnologiei. Două ani mai târziu, tehnologia creierului era inclusă în planul național cincinal al Chinei, stabilind priorități în cercetare.

Conform lui Lily Lin, fost asistent de cercetare într-unul din principalele laboratoare chineze de neuroștiințe, „știința creierului este un domeniu nou în China. A început mai târziu, dar înaintează mai rapid decât alte țări și primește finanțari tot mai mari de la guvern.”

Anul trecut, guvernul chinez a emis primele norme de etică pentru cercetările din domeniu iar autoritățile locale din Beijing, Shanghai și alte mari orașe susțin companiile tehnologice din acest sector.

Cercetări comparative și perspective

Riesenhuber și colegii săi de la Georgetown au publicat o cercetare în 2024 în care au constatat că cercetările chinezești BCI non-invazive sunt „comparabile ca sofisticare” cu cele din SUA și Marea Britanie.

„Am descoperit că cercetarea neinvazivă din China se aliniază cu cea a altor țări avansate și încearcă să depășească limite privind precizia și extinderea utilizării,” spun autorii studiului. „Deși cercetarea invazivă a Chinei a fost inițial în întârziere, aceasta a accelerat și se apropie de standardele globale.”

Luo subliniază că SUA sunt încă lider în tehnologia creierului invazivă și neinvazivă, dar compararea Beinao-1 cu Neuralink este dificilă deoarece sistemele utilizează metode diferite: locația implantului, tipul de semnale cerebrale înregistrate și modul de transmisie a datelor.

„Cipul chinez înregistrează semnale dintr-o zonă mai largă a creierului, cu precizie mai scăzută pentru fiecare neuron,” explică el. „Nu cred că cele două produse sunt în competiție exclusivă. Verdictul încă nu este dat și nu știm care variantă va avantaja mai bine pacienții.”