Europa traversează o nouă etapă în evoluția pieței imobiliare, cu diferențe majore între țări. În timp ce unele state se bucură de creșteri spectaculoase ale vânzărilor de locuințe, altele înregistrează scăderi abrupte. Majoritatea dintre acestea sunt cauzate de dobânzi ridicate, oferte limitate și acces redus la credite.
Conform datelor Eurostat, vânzările de locuințe din Irlanda au scăzut cu 10% în al doilea trimestru din 2025 față de aceeași perioadă din 2024. Este cea mai mare scădere din Uniunea Europeană. Alte trei țări, printre care Malta (-6,2%), Ungaria (-5,7%) și Finlanda (-5,6%) se confruntă cu același trend descendent.
Specialiștii explică că acest declin se datorează prețurilor prea mari, lipsa ofertei și accesul limitat la finanțare.
„Scăderea de 10% în Irlanda reflectă perfect problema accesibilității și lipsa locuințelor disponibile. Cererea rămâne mare, dar oferta nu ține pasul”, afirmă Kate Everett-Allen, director de cercetare la compania imobiliară Knight Frank.
În Finlanda, problemele sunt similare. Piața imobiliară a fost afectată de costurile mari de construcție și de o economie care se mișcă lent.
Pe de altă parte, Uniunea Europeană a înregistrat o creștere generală de 10% a vânzărilor de locuințe, semn că redresarea post-pandemie continuă în multe regiuni.
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/11/01-wohnungsbau-helsinki-lahdelma-_-mahlama_ki.jpg)
În timp ce unele piețe stagnează, altele explodează. Luxemburg a înregistrat o creștere de 86,6% a vânzărilor de locuințe, un salt spectaculos explicat prin dimensiunea redusă a pieței și prin efectul de bază al anilor anteriori.
Slovenia și Lituania sunt, însă, adevăratele surprize. Vânzările au crescut cu 34,8% în Slovenia și cu 24,4% în Lituania, în timp ce Belgia, Portugalia și Țările de Jos au raportat și ele creșteri considerabile.
„Diferențele uriașe între țări arată modul inegal în care relaxarea monetară se resimte în Europa. Banca Centrală Europeană a redus dobânda de referință de opt ori în actualul ciclu, dar efectele sunt distribuite neuniform”, a explicat Everett-Allen.
Ea subliniază că accesul la creditare, nivelul de ofertă și cererea internă diferă puternic de la o economie la alta, determinând evoluții contrastante.
În unele țări, intervențiile guvernamentale au fost decisive pentru relansarea pieței.
„Fiecare stat are propriile mecanisme de susținere a pieței, iar programele pentru cumpărătorii aflați la prima locuință au un impact semnificativ”, a declarat Michael Polzler, CEO al rețelei imobiliare RE/MAX Europe.
Un exemplu este Portugalia. Aici, schema de garanții publice pentru tinerii sub 35 de ani a permis accesul la credite pentru mii de cumpărători aflați la început de drum.
„Această măsură a deschis piața pentru mulți, dar a creat și o problemă: vânzătorii au profitat și au crescut prețurile”, explică Polzler.
În Franța, vânzările de locuințe au crescut cu 10,4%, semn al unei reveniri treptate după o perioadă dificilă în 2023-2024. În Spania, creșterea a fost mai modestă, de 2,5%.
„În Spania, lipsa ofertei, mai ales în zonele de coastă și pe insule, limitează numărul de tranzacții. Franța, în schimb, își revine lent, dar uniform”, a adăugat Everett-Allen.
În afara Uniunii Europene, Norvegia a raportat o creștere de 10% a vânzărilor de locuințe în perioada analizată. În schimb, Polonia traversează o criză imobiliară, cu o scădere anuală de 17,9%, potrivit datelor din ultimul trimestru al anului 2024.
Motivul principal vine din încheierea programului de credite ipotecare cu dobândă fixă de 2%, introdus de guvern pentru a susține tinerii cumpărători.
„Programul a alimentat o cerere uriașă, dar a fost suspendat din motive bugetare. Fără o alternativă, mulți potențiali cumpărători amână achizițiile”, a explicat Polzler.
În prezent, rata dobânzii în Polonia rămâne ridicată, iar băncile sunt prudente în acordarea creditelor, ceea ce reduce drastic numărul de tranzacții.
Dacă ne uităm la volumele totale, Franța domină clar piața europeană. În al doilea trimestru din 2025, au fost înregistrate 244.750 de tranzacții, aproape un sfert de milion de locuințe vândute.
Pe locul al doilea se află Țările de Jos, cu 63.709 vânzări, urmate de Portugalia, Belgia, Norvegia și Ungaria, fiecare cu între 32.000 și 38.000 de locuințe vândute.
Discrepanțele mari între țări reflectă nu doar dimensiunea diferită a piețelor, ci și capacitatea populației de a accesa credite.
„Franța are o piață diversificată și o populație mare. Chiar dacă există diferențe regionale, dinamica este una sănătoasă”, explică Everett-Allen.