China pune la pământ industria chimică a Europei. Fabrici închise, mii de concedieri și un avertisment dur pentru Bruxelles

Valul de importuri ieftine din Asia provoacă o criză majoră în UE. Industria chimică europeană traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii, iar tot mai multe companii avertizează că timpul pentru măsuri de salvare se scurge rapid. În timp ce producătorii chinezi inundă piața cu produse la prețuri foarte mici, fabricile europene își reduc activitatea, închid unități de producție și renunță la mii de angajați.

Comisia Europeană încearcă acum să găsească soluții pentru a limita efectele acestei presiuni fără precedent. Problema va ajunge pe masa liderilor europeni la summitul programat pentru 18 și 19 iunie, însă reprezentanții industriei avertizează că ritmul birocratic de la Bruxelles este mult prea lent în raport cu viteza cu care se deteriorează situația, conform Politico.

O concurență imposibil de combătut

Una dintre companiile care se declară grav afectate este Vynova, producător belgian de PVC, material utilizat în numeroase domenii, de la construcții și instalații sanitare până la dispozitive medicale și cabluri electrice. Compania susține că se confruntă cu o concurență imposibil de combătut din partea producătorilor chinezi și că modelul actual de piață riscă să ducă la dispariția unor capacități industriale importante din Europa.

Petrescu: România se situează peste piețele de capital din regiune și foarte aproape de economii dezvoltate

18:55

Beethoven versus păsări: BCE prezintă designurile finaliste pentru noile bancnote euro

17:41

Conducerea firmei vorbește despre o adevărată hemoragie industrială și consideră că lipsa unor măsuri rapide poate avea consecințe ireversibile pentru întregul sector chimic european.

Mii de locuri de muncă au dispărut în doar câțiva ani

Datele prezentate de organizația europeană a industriei chimice, Cefic, arată amploarea transformărilor care au loc în prezent. În ultimii trei ani, Europa a pierdut aproape 10% din capacitatea de producție din sectorul chimic și aproximativ 20.000 de locuri de muncă.

În paralel, dependența de importurile din afara Uniunii Europene continuă să crească. Dacă în urmă cu un deceniu furnizorii din afara blocului comunitar acopereau puțin peste o cincime din consumul european de produse chimice, astăzi ponderea lor depășește 30%.

China este principalul beneficiar al acestei schimbări. În ultimii zece ani, cota produselor chimice chinezești importate în Uniunea Europeană s-a dublat, ajungând la aproximativ 18%. Economiștii explică fenomenul prin expansiunea uriașă a capacităților industriale chineze. În perioada 2010-2024, producția petrochimică a Chinei aproape s-a dublat, în timp ce capacitatea europeană a scăzut semnificativ.

Mai mult, numeroase investiții realizate în ultimii ani în China urmează să intre în funcțiune, ceea ce înseamnă că presiunea asupra piețelor internaționale ar putea deveni și mai puternică în anii următori.

Costurile uriașe din Europa amplifică problemele producătorilor

Pe lângă concurența externă, companiile europene se confruntă și cu costuri mult mai ridicate decât rivalii lor din Statele Unite sau China.

Producția de PVC și alte produse petrochimice necesită cantități uriașe de energie electrică. Fabrica Vynova din Belgia consumă, potrivit companiei, la fel de multă electricitate cât întregul oraș Anvers.

În același timp, energia pentru industrie este semnificativ mai scumpă în Uniunea Europeană decât în marile economii concurente. La aceasta se adaugă costurile generate de politica europeană privind emisiile de carbon.

Producătorii europeni sunt obligați să suporte costuri suplimentare prin Sistemul de Comercializare a Certificatelor de Emisii, unul dintre cele mai stricte din lume. Reprezentanții industriei susțin că aceste obligații cresc diferența de competitivitate față de companiile asiatice, care nu sunt supuse acelorași reguli.

Bruxelles-ul caută soluții, dar industria spune că este prea târziu

În prezent, Comisia Europeană utilizează în principal investigații anti-dumping și anti-subvenții pentru a combate ceea ce consideră practici comerciale neloiale. Problema este că astfel de proceduri sunt lente și pot dura luni sau chiar ani până la finalizare. În plus, ele vizează produse și companii individuale, în timp ce industria susține că problema este una sistemică.

Printre variantele analizate la Bruxelles se numără introducerea unor cote de import, după modelul utilizat deja în industria oțelului. O altă opțiune este crearea unui nou instrument european destinat combaterii supracapacităților industriale globale. Susținătorii acestor măsuri afirmă că ele ar putea reduce presiunea exercitată de importurile ieftine și ar permite producătorilor europeni să își mențină activitatea la niveluri profitabile. Totuși, implementarea unor astfel de instrumente necesită timp și poate genera tensiuni comerciale importante.

Europa este împărțită între protecție și comerț liber

Nu toate marile companii europene susțin o confruntare directă cu Beijingul. Unele grupuri industriale au investiții masive în China și preferă o abordare mai prudentă.

Gigantul german BASF, care operează zeci de facilități pe piața chineză și investește miliarde de euro într-un nou complex industrial, consideră că problema supracapacității nu este exclusiv chineză și avertizează împotriva ridicării unor bariere comerciale generalizate.
Compania susține însă că practicile comerciale incorecte trebuie investigate și sancționate atunci când sunt identificate.

Între timp, presiunea asupra Bruxelles-ului continuă să crească. Pentru multe firme europene, dezbaterea nu mai este despre competitivitate, ci despre supraviețuire.

Vynova a depus încă din februarie o plângere privind importurile de PVC din China, însă investigația nu a fost încă lansată oficial. Reprezentanții companiei avertizează că termenele obișnuite ale procedurilor europene nu mai corespund realităților economice actuale.