Elon Musk a ieșit brusc din grațiile lui Donald Trump, iar poziția de „băiat de la IT” a rămas neocupată. În culisele puterii se joacă o partidă intensă: Zuckerberg, Altman, Bezos și alți titani ai Silicon Valley încearcă să-și croiască drum spre centrul deciziilor prezidențiale.
Despărțirea publică dintre Donald Trump și Elon Musk a creat un vid neașteptat în cercul celor care influențează deciziile din Biroul Oval. După ani în care Musk era văzut ca vocea tehnologiei a lui Trump, tensiunile provocate de criticile față de politicile fiscale ale președintelui și amenințările directe cu blocarea contractelor federale au pus capăt acestei relații. Acum, giganții din Silicon Valley adulmecă oportunitatea și își fac calcule: cine va deveni „tehnologul de casă” al lui Trump.
Prezența remarcabilă a liderilor tech la ceremonia de inaugurare din ianuarie 2025 – de la Mark Zuckerberg și Sundar Pichai, la Sam Altman, Jeff Bezos și Jensen Huang – sugerează că nu este vorba despre o simplă curiozitate de protocol, ci despre o luptă subtilă pentru influență. Cu Musk în afara jocului, scena este deschisă pentru un nou „partener de încredere” care să modeleze politica tehnologică a SUA în următorii ani.
Mark Zuckerberg pare să fie pregătit pentru revenirea în prim-planul politicii americane. Cu o mutare strategică la Washington și o donație consistentă pentru inaugurarea lui Trump, fondatorul Meta joacă pe mai multe planuri: apropierea de administrație, distanțarea de procesele antitrust și construirea unei noi imagini de „bărbat alfa al tehnologiei”. Transformarea sa personală și rebrandingul agresiv pot fi o cheie a succesului… sau un bumerang periculos.
Sam Altman, în schimb, joacă o carte diferită, dar poate mai puternică. Cu proiectul „Stargate”, o mega-infrastructură de 100 miliarde de dolari dedicată AI, Altman a devenit vocea calmă și influentă a noii ere digitale. Prezența sa discretă lângă Trump în deplasări oficiale și implicarea în negocieri globale arată că CEO-ul OpenAI nu doar că a înlocuit tăcut figura lui Musk, ci a și extins puterea Silicon Valley în politica externă americană.
Pe altă linie, Jeff Bezos – cândva adversar al lui Trump – pare să fi înțeles că în afaceri spațiale și apărare, alianțele se refac rapid. Blue Origin are deja contracte consistente cu NASA, iar o eventuală retragere a favorurilor pentru SpaceX ar deschide uși largi pentru Amazonul cosmic. Jensen Huang de la Nvidia, deși mai puțin vizibil, mizează pe importanța strategică a cipurilor avansate, mai ales într-o administrație obsedată de rivalitatea cu China.
Sundar Pichai are o poziție complicată. Cu Google prinsă în procese federale privind abuzul de poziție dominantă, apropierea de Trump pare atât riscantă, cât și necesară. Apariția sa la evenimentele inaugurale sugerează o deschidere, dar și o manevră de avarie pentru a salva imaginea companiei în fața unui potențial val de reglementări.
În acest context tensionat, Silicon Valley trebuie să aleagă între independență și adaptare. Casa Albă sub Trump promite investiții masive în AI, infrastructură și suveranitate digitală, dar și o volatilitate care poate spulbera alianțe peste noapte. Noul „băiat de la IT” nu va fi ales doar pentru geniul tehnologic, ci și pentru abilitatea de a juca pe terenul politic, între ego-urile de la Washington și ambițiile globale ale Big Tech.