Clasamentul veniturilor medii în Europa: România rămâne în urmă și continuă să taxeze puternic veniturile brute

Clasamentul veniturilor medii în Europa scoate la iveală o discrepanță uriașă între țările vestice și cele estice. Deși familiile românești muncesc din greu, impozitele mari și sistemele sociale ineficiente le lasă cu un salariu net departe de media europeană. La polul opus, Elveția conduce detașat, cu cele mai mari venituri brute și o rată de păstrare a salariului net printre cele mai favorabile din Europa.

Elveția domină clasamentul veniturilor în Europa: peste 178.000 de euro rămași în buzunar

Conform unei analize realizate de Visual Capitalist, pe baza datelor Eurostat, Elveția ocupă primul loc în Europa în ceea ce privește veniturile brute și nete ale familiilor cu două salarii și doi copii. În 2024, o astfel de familie elvețiană a câștigat un venit brut anual de 208.755 de euro și a reușit să păstreze 86% din acesta, adică un venit net impresionant de 178.553 de euro.

Această performanță se datorează unui sistem fiscal eficient și unor mecanisme solide de sprijin familial: alocații generoase, subvenții pentru îngrijirea copiilor și deduceri fiscale consistente. Chiar dacă impozitele și contribuțiile la asigurările de sănătate și pensii sunt semnificative, Elveția reușește să minimizeze impactul acestora asupra veniturilor reale.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

România și Lituania: venituri mici, impozite mari și prea puțină susținere socială

În contrast, România se situează aproape de coada clasamentului, cu un venit brut de 40.116 euro pentru o familie standard și un venit net de doar 26.766 euro – adică 67% din suma câștigată. Situația este asemănătoare în Lituania, unde familiile pierd aproape o treime din venit din cauza impozitelor, în ciuda faptului că ambele țări aplică o rată fixă de impozitare.

Această aparentă contradicție este explicată printr-o analiză a Fondului Monetar Internațional (FMI), care atrage atenția asupra redistribuirii ineficiente a veniturilor în aceste țări. În loc să reducă inegalitatea, sistemele fiscale din România și Lituania tind să adâncească decalajele sociale. Persoanele cu venituri mici ajung adesea să plătească mai mult prin taxe indirecte și contribuții forfetare decât primesc înapoi sub formă de ajutoare sociale.

Sistemele fiscale regresive apasă pe umerii celor mai vulnerabili

Un aspect critic evidențiat în analiză este lipsa progresivității fiscale în Europa de Est. În timp ce țări vest-europene compensează fiscalitatea prin servicii publice de calitate și ajutoare sociale consistente, în estul continentului se constată o absență a acestei echilibrări. În România, de exemplu, nu doar că veniturile sunt semnificativ mai mici, dar și suportul acordat familiilor prin alocații sau deduceri este redus, ceea ce accentuează presiunea economică.

Aceste realități evidențiază o Europă împărțită în două viteze, nu doar în privința salariilor brute, ci mai ales a modului în care statul intervine sau, mai degrabă, nu intervine, pentru a corecta inegalitățile. În România, familiile nu doar că pornesc cu un venit mai mic, dar ajung să păstreze un procent mai mic din acesta, în lipsa unor politici de redistribuire eficientă.