România riscă să piardă miliarde din fondurile europene. 2026 poate deveni anul-record al finanțărilor europene, dacă statul reușește să recupereze întârzierile

România se apropie de un moment decisiv în relația cu fondurile europene. În 2026, țara ar putea primi o sumă istorică, estimată între 15 și 16 miliarde de euro, echivalentul a aproape 4% din PIB. Cu toate acestea, dacă blocajele administrative, tensiunile politice și întârzierile în implementarea proiectelor nu sunt eliminate, o parte importantă din această sumă ar putea fi pierdută definitiv. 

România intră în cursa contracronometru pentru fondurile europene

România are la dispoziție în 2026 una dintre cele mai mari sume europene din istoria finanțărilor nerambursabile. Volumul total, estimat la 15-16 miliarde de euro, provine din două surse majore. PNRR, cu aproape 11 miliarde de euro rămase de utilizat, și Fondurile de Coeziune pentru exercițiul 2021-2027, cu încă 4-5 miliarde de euro care pot intra în economie.

Raportul ING avertizează însă că performanța României este afectată de un cumul de probleme persistente. Multe dintre ele pornesc de la birocrație și de la lipsa capacității administrative. PNRR are termen-limită august 2026. Asta înseamnă că fiecare întârziere poate deveni critică. În plus, cererile de finanțare pentru proiectele individuale trebuie depuse până în 30 septembrie 2026, ceea ce limitează drastic marja de timp.

Boom al creditelor ipotecare în România: peste 92.000 de împrumuturi într-un an, cu Bucureștiul și Ilfovul în prim-plan

09:22

Mecanismul care sărăcește românii și umflă bugetul statului: „impozitul” care nu trece prin Parlament

08:08

Evaluarea ING arată că România se află în zona de mijloc a clasamentului regional privind absorbția PNRR, cu aproximativ jumătate din alocările programului deja încasate. Situația este mai bună decât în Polonia la începutul mandatului guvernului actual și semnificativ peste performanța Ungariei, blocată în continuare de disputele politice cu instituțiile europene.

„Privind spre anul viitor și având în vedere că PNRR expiră în august 2026, guvernul se confruntă cu presiuni pentru a accelera reformele și implementarea proiectelor, în special în domeniul infrastructurii, al sănătății și al digitalizării.”

PNRR: proiecte relocate, bugete ajustate și presiune pentru reforme

Planul Național de Redresare și Reziliență al României a fost recent renegociat și redus de la 28,5 miliarde de euro la 21,4 miliarde de euro.  Dintre care 13,6 miliarde granturi și 7,8 miliarde împrumuturi. În versiunea revizuită, statul a reușit să transfere aproximativ 2,2 miliarde de euro din zona de împrumuturi către granturi.

ING notează însă și ajustările dure pe anumite proiecte. Unele investiții spitalicești și feroviare au fost diminuate sau relocate către alte programe de finanțare. În schimb, proiectele mari de infrastructură rutieră rămân prioritare. Autostrada A7, considerată axa principală pentru dezvoltarea Moldovei, beneficiază acum de o finanțare consolidată. Asta în timp ce porțiuni din A8 ar putea fi preluate de Fondurile de Coeziune sau chiar de programul european SAFE.

România a primit până acum 6,4 miliarde de euro din granturile PNRR și 4,3 miliarde din împrumuturi. Totuși, din a treia cerere de plată, țara a încasat doar 1,3 miliarde din cele 2 miliarde planificate. Restul sunt condiționate de reforme sensibile, precum legea pensiilor speciale, guvernanța companiilor de stat sau operaționalizarea AMEPIP.

Cum se poziționează vecinii: recuperări spectaculoase și eșecuri majore

Slovacia și Cehia sunt considerate performerele PNRR, cu rate de absorbție dincolo de 60%. Ritmul lor rapid confirmă funcționarea eficientă a administrațiilor locale și capacitatea de a finaliza proiecte într-o perioadă scurtă.

Polonia, pornită greu din cauza conflictelor politice cu UE în perioada guvernului anterior, a accelerat spectaculos după schimbarea Executivului și a ajuns la peste 35% absorbție. Raportul ING estimează că aproape 70% din sumele rămase vor fi direcționate către beneficiari până la finalul lui 2026.

Ungaria este, fără dubiu, în cea mai dificilă situație din regiune. A încasat doar 9% din PNRR (920 milioane euro), iar fondurile de coeziune sunt blocate în proporție destul de ridicată.

„Dacă guvernul nu respectă mecanismul de condiționalitate a statului de drept până la sfârșitul anului 2025, va pierde încă 1 miliard de euro din pachetul Fondului de Coeziune. Dacă Ungaria nu se conformează până la termenul limită PNRR, va trebui, de asemenea, să ramburseze plățile în avans PNRR (aproximativ 1 miliard de euro)”, arată ING, conform Profit.