Euro la 5,20 lei până la finalul lui 2026: cum vor fi afectate salariile, ratele și bugetul României

Leul intră într-o perioadă critică, iar prognozele nou publicate de Asociația CFA România indică una dintre cele mai accelerate deprecieri din ultimul deceniu. Analiștii anticipează un curs de 5,20 lei pentru un euro până la finalul lui 2026, pe fondul unui mix periculos de inflație încă ridicată, deficit bugetar persistent și o economie aproape stagnantă. 

Leul intră sub presiune: cursul se îndreaptă spre 5,20 lei/euro

Cea mai recentă analiză CFA România arată că deprecierea leului este privită ca inevitabilă în următoarele luni. Potrivit sondajului, 83% dintre analiști sunt convinși că moneda națională va continua să piardă teren în fața euro.

Estimarea medie pentru următoarele șase luni indică un curs de 5,14 lei/euro. În următoarele 12 luni, nivelul prognozat ajunge la 5,20 lei/euro. Pentru piețele financiare, această evoluție nu este o surpriză, deoarece combinația dintre deficitul bugetar crescut, împrumuturile tot mai costisitoare și presiunile inflaționiste apasă puternic pe moneda națională.

Mecanismul care sărăcește românii și umflă bugetul statului: „impozitul” care nu trece prin Parlament

08:08

Statul strânge miliarde de la bănci, într-un ritm accelerat

21:37

Prognoza este considerată una dintre cele mai agresive din ultimii ani, marcând o continuare a tendinței de slăbire a leului, chiar dacă rata inflației a început să se tempereze. Analiștii atrag atenția că tensiunile persistă, iar corecțiile măsurilor fiscale vor juca un rol esențial în stabilizarea cursului.

Inflația încetinește, dar instabilitatea fiscală menține tensiunile economice

Inflația prognozată pentru următoarele 12 luni scade pentru prima dată în contextul actual, atingând nivelul de 6,26%. Chiar dacă nivelul este în continuare ridicat, direcția descendentă este un semnal pozitiv pentru economie.

Cu toate acestea, experții CFA avertizează că deficitul bugetar rămâne principala sursă de risc pentru stabilitatea financiară a țării în următorii ani. Adrian Codirlașu atrage atenția că politicile fiscale incerte și cheltuielile foarte mari ale statului pot amplifica presiunile asupra cursului și pot împinge inflația în sus, în ciuda eforturilor Băncii Naționale.

Pentru 2025, deficitul bugetar estimat urcă la 8,3% din PIB, în timp ce pentru 2026 scade timid, până la 7%. Aceste valori sunt mult peste limita europeană de 3% și pun România într-o zonă vulnerabilă. În privința creșterii economice, predicțiile sunt îngrijorătoare: 0,6% în 2025 și sub 1% în 2026.

Piața imobiliară, prinsă între stagnare și supraevaluare

Prețurile locuințelor rămân în centrul atenției. Jumătate dintre analiști se așteaptă la o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 67% consideră că valorile actuale sunt supraevaluate.

Diferențele dintre cererea ridicată și puterea de cumpărare limitată au creat o piață tensionată. Astfel, prețul pare să nu reflecte pe deplin realitățile economice.

Doar o treime dintre respondenți consideră că prețurile sunt corect raportate la economie. Acest lucru amplifică incertitudinea în rândul celor care vor să cumpere sau să investească în piața rezidențială. Totuși, riscul ca România să fie retrogradată în categoria „junk” rămâne scăzut. Doar 4% dintre analiști iau în calcul un astfel de scenariu, iar 96% estimează că ratingul de țară nu se va deteriora în perioada următoare.