Codirlașu (CFA România): relansarea economică depinde de banii lăsați în sectorul privat, nu de taxe mai mari

Relansarea economiei românești nu poate fi susținută prin majorări de taxe sau prin inflație, ci prin măsuri care să lase mai mulți bani în sectorul privat și prin reducerea cheltuielilor publice, afirmă președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu. Acesta consideră că unele instrumente fiscale anunțate de autorități pot stimula investițiile, însă corecția deficitului bugetar trebuie realizată exclusiv prin ajustarea cheltuielilor statului.

Adrian Codirlașu a analizat pachetul de măsuri discutate la nivel guvernamental într-o declarație acordată Agerpres și a subliniat că direcția generală trebuie să fie una favorabilă mediului privat, într-un context economic marcat de scăderea consumului și de presiuni inflaționiste persistente.

Bonificații și facilități fiscale, cu efect limitat, dar pozitiv

Potrivit președintelui CFA România, anumite măsuri precum bonificațiile acordate pentru plata anticipată a impozitelor pot avea un impact punctual pozitiv, în special asupra fluxurilor de numerar ale statului.

De ce fondurile suverane devin o soluție pentru guvernele din Golf

21:37

Primele semne de recesiune: consumul și angajările trag economia în jos

20:36

ANALIZĂ

„Mă uit la măsuri. Sunt bonificații la plata anticipată a impozitelor. Acestea s-au mai practicat și în trecut și da, încurajează plata mai rapidă a impozitelor și implicit pentru Guvern înseamnă că vin mai repede banii la bugetul de stat”, a declarat Adrian Codirlașu. El a menționat și facilitățile destinate microîntreprinderilor, precum și mecanismele de amortizare accelerată sau supra-amortizare, considerate benefice în special pentru companiile din domenii cu investiții intensive în tehnologie.

„Mă mai uitam la supra-amortizarea accelerată, care iarăși e favorabilă, mai ales în industriile care sunt în domeniul tehnologiei, amortizarea trebuie realizată rapid și astfel ajută dezvoltarea acelor companii, posibilitatea de a amortiza rapid investițiile”, a explicat acesta.

Creditul fiscal și schemele de ajutor de stat, instrumente de stimulare a investițiilor

În opinia lui Adrian Codirlașu, măsuri precum creditul fiscal pentru cercetare și dezvoltare pot contribui la încurajarea activităților inovatoare, dacă sunt aplicate coerent și predictibil. De asemenea, schemele de ajutor de stat care includ garanții pot sprijini investițiile private, în anumite condiții.

„Credit fiscal pentru cercetare și dezvoltare. Da, cumva să încurajeze această activitate. Scheme de ajutor de stat, cum ar fi cu garanții. Unele dintre ele, da, pot avea impact și pot încuraja investițiile”, a precizat președintele CFA România.

Cu toate acestea, el avertizează că aceste măsuri nu pot compensa efectele negative ale unei politici fiscale bazate pe creșteri de taxe și pe menținerea unui deficit bugetar ridicat.

Deficitul bugetar, o problemă ce trebuie corectată prin reducerea cheltuielilor

Adrian Codirlașu susține că soluția pentru reducerea deficitului bugetar nu este creșterea poverii fiscale, ci diminuarea cheltuielilor publice. În opinia sa, taxarea suplimentară și inflația afectează direct puterea de cumpărare a populației și pot împinge economia într-o zonă de stagflație.

„Cumva trebuie să ne gândim cum să lăsăm mai mulți bani sectorului privat, nu să îi luăm prin taxe. Și, practic, să reducem deficitul bugetar, prin reducerea cheltuielilor, nu prin taxare și prin inflație. Că aceste măsuri reduc puterea de cumpărare și ne pun într-o situație de stagflație”, a afirmat el.

Potrivit acestuia, combinația dintre inflație ridicată și creșteri de taxe creează presiuni suplimentare asupra consumatorilor și companiilor, afectând atât cererea internă, cât și perspectivele de creștere economică.

Scăderea consumului, semnal de alarmă pentru economie

Președintele CFA România a atras atenția asupra evoluției recente a consumului, care a înregistrat scăderi consecutive timp de mai multe luni, o situație rar întâlnită în ultimul deceniu.

„N-am avut această situație, consumul scăzând, august, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie, 5 luni la rând consumul a fost pe minus. N-am mai avut o asemenea situație în ultimii 10 ani”, a declarat Adrian Codirlașu. El a explicat că această evoluție este rezultatul direct al scăderii puterii de cumpărare, determinată atât de inflație, cât și de majorările de fiscalitate aplicate în ultimii ani.

Inflația, efect al politicii fiscale și al deficitului bugetar

În analiza sa, Adrian Codirlașu a subliniat că inflația actuală nu este un fenomen izolat, ci are cauze structurale legate de politica fiscală și de nivelul ridicat al deficitului bugetar.

„Și această evoluție este ca urmare a scăderii puterii de cumpărare, scădere cauzată de inflație și creșterea de fiscalitate. Însă inflația actuală e cauzată de deficitul bugetar și politica fiscală”, a explicat el.

În acest context, reducerea inflației nu poate fi realizată prin noi taxe sau prin comprimarea suplimentară a veniturilor populației, ci printr-o ajustare fermă a cheltuielilor statului.

Soluțiile fiscale, centrate pe ajustarea statului

Adrian Codirlașu consideră că, dacă autoritățile își propun cu adevărat să reducă inflația și să sprijine relansarea economică, trebuie să adopte soluții fiscale care să protejeze consumatorii și mediul privat.

„Prin urmare, dacă vrem să reducem inflația, soluțiile sunt fiscale, și anume să nu reducem în continuare puterea de cumpărare a consumatorilor, ci să o reducem prin reducerea cheltuielilor. Prin reducerea cheltuielilor publice trebuie să reducem deficitul bugetar. Nu în continuare prin majorare de taxe”, a concluzionat președintele Asociației CFA România.