BNR: Inflația va scădea lent la început de an. Economia, aproape de stagnare în primele trimestre din 2026

Rata anuală a inflației va continua să se reducă într-un ritm lent în primele trei luni ale anului 2026, în linie cu prognoza publicată de Banca Națională a României în noiembrie 2025. Totodată, activitatea economică este așteptată să stagneze în trimestrul IV din 2025 și în primul trimestru al acestui an, pe fondul măsurilor fiscal-bugetare deja adoptate și al nivelului încă ridicat al inflației, potrivit minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al BNR.

Banca centrală a decis, în ședința din 19 ianuarie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%, apreciind că actualul context macroeconomic justifică păstrarea unei conduite prudente.

Scădere lentă a inflației, influențată de factori de ofertă

Potrivit analizei BNR, diminuarea inflației în primul trimestru din 2026 va fi susținută în principal de factori de pe partea ofertei. Printre aceștia se numără evoluția favorabilă a cotațiilor unor mărfuri, inclusiv agroalimentare, precum și efectele de bază.

Euro atinge un nou maxim istoric în ziua moțiunii. După anunțarea rezultatelor moneda națională a mai pierdut 0,4% în raport cu euro

15:34

Prețurile gazelor au crescut în UE, dar România rămâne printre cele mai ieftine piețe

15:26

„Descreșterea din trimestrul I 2026 va fi antrenată de factori pe partea ofertei, în principal de evoluția cotațiilor unor mărfuri și de efecte de bază”, au subliniat membrii Consiliului de administrație. Aceste influențe se vor suprapune peste efectele directe, tranzitorii, generate de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor din trimestrul III 2025, efecte care sunt așteptate să se epuizeze în a doua parte a anului curent.

Riscuri persistente din energie și alimente

BNR avertizează însă că factorii de ofertă rămân o sursă importantă de riscuri în sens ascendent pe termen scurt. Membrii Consiliului au menționat posibile efecte indirecte mai ample ale scumpirii energiei electrice, dar mai ales incertitudinile legate de evoluția prețurilor alimentelor și gazelor naturale, în contextul reglementărilor existente în aceste domenii.

În ceea ce privește factorii fundamentali ai inflației, analiza indică presiuni neutre sau ușor dezinflaționiste în perioada imediat următoare. Acestea sunt asociate, pe de o parte, cu adâncirea deficitului de cerere agregată în semestrul II 2025 și în trimestrul I 2026, pe fondul slăbirii consumului, iar, pe de altă parte, cu decalajul de timp necesar pentru manifestarea efectelor gap-ului negativ al PIB.

Totodată, dinamica încă ridicată a costurilor salariale unitare în anumite sectoare furnizoare de bunuri și servicii continuă să fie monitorizată de banca centrală.

Economia, aproape de stagnare la început de an

Referitor la poziția ciclică a economiei pe termen foarte scurt, membrii Consiliului de administrație au observat că noile evaluări indică o stagnare a activității economice în trimestrele IV 2025 și I 2026. Această evoluție este pusă pe seama impactului măsurilor fiscal-bugetare implementate și a nivelului ridicat al inflației, care afectează cererea internă.

Cu toate acestea, BNR anticipează o creștere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul IV 2025, susținută probabil de formarea brută de capital fix, conform indicatorilor cu frecvență ridicată disponibili. Un aport pozitiv este posibil și din partea exportului net, în condițiile în care exporturile și importurile au înregistrat scăderi similare față de trimestrul anterior.

Pe acest fond, deficitul comercial a continuat să se contracte în termeni anuali în primele luni din trimestrul IV 2025, iar deficitul de cont curent s-a reamplificat doar ușor comparativ cu perioada similară a anului precedent, în pofida deteriorării balanțelor veniturilor.

Incertitudini interne și externe

Membrii Consiliului au atras atenția asupra incertitudinilor legate de viitoarele măsuri fiscal-bugetare necesare pentru menținerea deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare, compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și cu procedura de deficit excesiv.

În același timp, riscuri semnificative la adresa activității economice și a evoluției inflației provin din mediul extern, în contextul conflictelor geopolitice, al tensiunilor comerciale globale și al planurilor statelor UE de majorare a cheltuielilor pentru apărare și infrastructură.