Un ziar local norvegian a descifrat codul AI și îl folosește în favoarea sa

Un ziar local din Norvegia a reușit ceea ce multe redacții mari încă încearcă: a descifrat codul AI. În loc să se teamă de noile tehnologii, echipa editorială le-a transformat într-un instrument util. Redacția folosește acum inteligența artificială pentru a optimiza fluxul de știri, a genera conținut rapid și a economisi resurse. Cazul a atras atenția presei internaționale, pentru că arată cum inovația poate redefini modul în care funcționează jurnalismul local.

Cei doi jurnaliști care au descifrat codul AI

Într-un restaurant de la malul mării din Tromsø, doi jurnaliști norvegieni discută despre algoritmi, date și viitorul presei. Lars Adrian Giske și Rune Ytreberg, colegi la publicația locală iTromsø, par mai degrabă doi cercetători dintr-un laborator decât reporteri dintr-un orășel arctic. Afară, lumina soarelui se revarsă peste fiord, în timp ce ei dezbat cum pot fi controlate „halucinațiile” inteligenței artificiale. „Probabil nu pot fi eliminate complet”, spune Giske, în timp ce curăță cu îndemânare niște creveți. „Magia începe când combini date diferite”, spune Ytreberg pentru DerSpiegel.

De la redacție tradițională la pionierat digital

Lindab își face bagajele și pleacă din România. Ce motive are

21:06

Se complică situația în energie: Rompetrol ar putea opri două rafinării-cheie din România, sub presiunea fiscală

20:15

iTromsø, o publicație locală fondată în 1898, are doar 25.000 de cititori și o echipă de 22 de reporteri. Într-o epocă în care abonamentele scad, bugetele se micșorează, iar publicul tânăr se mută pe platforme precum TikTok, redacția s-a reinventat. În loc să se teamă de noile tehnologii, cei doi jurnaliști au decis să le folosească codul AI în avantajul lor. Giske, un pasionat de știință și ficțiune, și Ytreberg, un veteran al investigațiilor, au creat o strategie în care inteligența artificială în jurnalism nu mai e o amenințare, ci un aliat.

„Dacă nu ne schimbăm acum, peste zece ani nu vom mai exista”, spune Giske.

Și se referă nu doar la propria publicație, ci la întreaga presă locală.

Primul pas: un robot care descoperă știri ascunse

Totul a început când redacția s-a plâns de volumul uriaș de documente publice pe care trebuiau să le analizeze zilnic. Răspunsul lor a fost „Immobilien-Bot” – un program care prelua automat datele despre tranzacțiile imobiliare și le organiza într-o bază de date. Acesta a permis redacției să identifice rapid proiecte suspecte sau dezvoltatori controversați.

„Suntem o echipă mică, nu ne putem permite să irosim resurse”, explică Ytreberg.

Ideea s-a dovedit un succes total. Giske și Ytreberg au înțeles cât de mult timp pot economisi dacă folosesc mașini care gândesc și sortează informații.

Nașterea platformei Djinn și puterea datelor

După experimentul reușit, cei doi au creat „Djinn” – o platformă inteligentă care citește, filtrează și rezumă documente administrative. Bazată pe modelul lingvistic norvegian NorBERT și completată de sistemul Llama-2 de la Meta, Djinn funcționează ca o redacție virtuală: un asistent citește, altul sintetizează, iar un al treilea extrage nume și locații.

„Am construit un mic Lars în interiorul sistemului”, glumește Giske.

Platforma evaluează fiecare document de la 1 la 10 în funcție de relevanță și alertează redacția când apare o informație interesantă. În iunie 2023, sistemul a devenit complet operațional.

Rezultatele spectaculoase ale redacției din Tromsø

Primele articole generate cu ajutorul Djinn au fost o demonstrație de forță. Un dezvoltator imobiliar a încălcat reguli de construcție, firme mici au fost excluse de la licitații, iar un locuitor s-a trezit cu o clădire ridicată în fața ferestrei. Toate aceste cazuri au fost identificate de inteligența artificială, care a lucrat mai rapid decât oricine.

Curând, platforma a fost preluată de alte cinci redacții din grupul Polaris, iar în 2024 funcționa deja în 37 de redacții locale din Norvegia, analizând peste 5.000 de documente săptămânal. Numărul articolelor și al abonaților a crescut.

Cultura datelor și redescoperirea curiozității jurnalistice

„Datele sunt fundamentul muncii noastre”, spune Ytreberg. „Putem analiza volume uriașe de informații și le putem face relevante pentru cititori.”

Cu ajutorul noilor instrumente, iTromsø a publicat serii ample despre inegalitatea socială, închiderile de școli și un scandal din spitalul local.

Norvegia oferă condiții ideale pentru acest tip de jurnalism, deoarece multe baze de date sunt publice. Orice cetățean poate afla, contra unei sume mici, cine deține o mașină sau cât câștigă vecinul său. Pentru o redacție mică, aceste informații sunt o comoară.

Inteligența artificială în jurnalismul local, între fascinație și scepticism

„Sistemele de tip ChatGPT nu înțeleg cu adevărat nimic”, spune Ytreberg. „Ele doar prezic cuvinte bazându-se pe probabilități.”

De aceea, crede că viitorul nu aparține exclusiv mașinilor.

„Avem nevoie de oameni care să dea sens datelor și să spună povești.”

Pentru el, scopul final este ca fiecare jurnalist să aibă un asistent virtual capabil să observe tendințe și să sugereze subiecte.

„Frumusețea inteligenței artificiale este că lucrează în timp ce tu faci altceva”, spune Giske.

O redacție mică, un impact uriaș

Cheia succesului celor doi a fost îmbinarea pasiunii pentru tehnologie cu rigurozitatea jurnalistică. iTromsø a câștigat numeroase premii pentru investigațiile sale și a demonstrat că inteligența artificială în jurnalism poate susține democrația locală, nu o poate submina.

„Rune ne-a redat încrederea în noi înșine”, spune redactorul-șef adjunct, Marianne Lein Moe. „A arătat că o redacție mică poate face anchete mari.”

Dintr-o insulă aflată la 340 de kilometri deasupra Cercului Polar, doi jurnaliști au arătat lumii că presa locală nu trebuie să moară. Trebuie doar să învețe să gândească… alături de mașini.