Europa riscă un nou val de scumpiri la alimente. Criza îngrășămintelor devine o „bombă cu ceas” pentru consumatori

Europa se pregătește pentru un nou șoc alimentar, iar efectele nu se vor vedea imediat la raft, ci în următoarele luni. Creșterea accelerată a prețurilor la îngrășăminte și combustibili, alimentată de războiul din Iran și de blocajele din Golf, amenință să lovească direct agricultura europeană și, implicit, buzunarele consumatorilor.

Deocamdată, marile lanțuri de retail susțin că prețurile au rămas relativ stabile. Însă specialiștii avertizează că această perioadă de calm este doar temporară. Costurile reale ale conflictului din Orientul Mijlociu urmează să fie transferate în lanț către fermieri, procesatori și, în final, către populație. Conflictul din Golf a declanșat un efect în lanț: gazele naturale s-au scumpit, iar industria îngrășămintelor, dependentă de gaze, a fost imediat afectată. În consecință, fermierii europeni sunt nevoiți să cumpere fertilizanți la prețuri mult mai mari exact înaintea sezonului agricol pentru recolta din 2027.

Fermierii europeni reduc cantitatea de îngrășăminte

Experții din domeniul agricol avertizează că problema majoră nu este recolta actuală, ci cea de anul viitor. Majoritatea fermierilor au cumpărat îngrășămintele necesare pentru această primăvară înainte de izbucnirea conflictului, însă comenzile pentru culturile de toamnă sunt făcute acum, în plină explozie a prețurilor.

UE încearcă să își securizeze viitorul digital: temeri că noile reguli pentru cloud lasă o „portiță” deschisă giganților americani

10:15

Despăgubiri de peste 1,3 milioane de lei plătite în baza unei asigurări de viață. UNSAR: Tot mai mulți români descoperă importanța protecției financiare

20:37

În Germania, prețul ureei, unul dintre cele mai utilizate îngrășăminte, a urcat de la aproximativ 370 de euro pe tonă înainte de război la circa 550 de euro. În paralel, prețurile gazelor au crescut cu aproape 60% după închiderea Strâmtorii Hormuz, o rută strategică pentru transportul energetic mondial.

Mulți agricultori iau deja măsuri drastice. Unii reduc cantitatea de azot folosită pe terenuri, în timp ce alții schimbă culturile cu variante care necesită mai puține îngrășăminte. Specialiștii spun însă că ambele decizii duc inevitabil la producții mai mici și, implicit, la alimente mai scumpe în 2027.

În Irlanda, situația este și mai complicată. Țara aproape că nu are producție internă de îngrășăminte, iar fermierii cumpără fertilizanți exact în perioada actuală, când prețurile au explodat. În Suedia, organizațiile agricole estimează deja pierderi de aproximativ 160 de milioane de euro pentru fermieri, echivalentul a 12% din profituri.

Reprezentanții sectorului agricol spun că agricultorii fără stocuri vor produce mai puțin și vor transfera inevitabil costurile suplimentare către consumatori.

Bruxelles-ul încearcă să limiteze efectele crizei

Comisia Europeană încearcă să gestioneze situația printr-un nou plan dedicat îngrășămintelor, care urmează să fie prezentat pe 19 mai. Strategia vizează reducerea dependenței de importuri, creșterea producției interne, dezvoltarea alternativelor cu emisii reduse și sprijinirea fermierilor pentru reducerea consumului de fertilizanți.

Problema este însă timpul. Construirea unei noi fabrici de îngrășăminte poate dura până la patru ani, iar producția europeană este deja cu aproape 20% sub nivelul din 2019.

În plus, tensiunile politice din interiorul Uniunii Europene complică și mai mult situația. Italia și Franța cer suspendarea taxei europene pe carbon pentru îngrășămintele importate, considerând că aceasta agravează povara fermierilor. În schimb, Germania și Polonia, state cu mari producători de îngrășăminte, susțin menținerea mecanismului.

Surse europene susțin că Bruxelles-ul este divizat în privința acestei taxe, iar ultimele variante ale planului Comisiei au eliminat ideea unei reduceri temporare a costurilor suplimentare impuse prin mecanismul CBAM.

ONU avertizează asupra unei crize alimentare globale

Problemele nu se limitează la Europa. Statele Unite se confruntă deja cu dificultăți majore, iar fermierii americani spun că nu își mai permit cantitățile necesare de îngrășăminte. Autoritățile americane estimează cea mai slabă recoltă de grâu din ultimul secol.

În Brazilia, agricultorii se confruntă cu o posibilă lipsă de milioane de tone de fosfați înaintea sezonului pentru culturile de soia, iar Etiopia depinde aproape complet de transporturile de îngrășăminte care tranzitează zona Golfului.

Situația este agravată și de China, care a limitat exporturile unor produse esențiale pentru industria îngrășămintelor, inclusiv fosfați și acid sulfuric.

Programul Alimentar Mondial al ONU avertizează că, dacă războiul continuă, alte zeci de milioane de oameni ar putea ajunge în situații severe de insecuritate alimentară. Specialiștii spun că actuala criză are un efect mai lent decât cel provocat de războiul din Ucraina, însă impactul ar putea deveni chiar mai dureros în momentul în care noile recolte vor ajunge pe piață. Până atunci, marile lanțuri comerciale încă rezistă presiunii. Dar semnalele din agricultură indică faptul că scumpirile la alimente sunt doar o chestiune de timp.