Prima pagină » Comisioanele bancare cresc din 2026. Ce trebuie să știe românii cu conturi și credite

Comisioanele bancare cresc din 2026. Ce trebuie să știe românii cu conturi și credite

Comisioanele bancare cresc din 2026. Ce trebuie să știe românii cu conturi și credite
Foto: Colaj Freepik

Mai multe instituții de credit din România au început să trimită notificări clienților privind majorarea comisioanelor pentru conturile curente și alte servicii bancare, modificări care vor intra în vigoare începând cu lunile martie–aprilie 2026. Anunțurile, publicate deja de unele bănci și semnalate în presa economică, marchează o schimbare vizibilă în strategia de tarifare din sistemul bancar.

Pentru românii care au conturi curente, carduri atașate sau credite în derulare, aceste ajustări pot însemna costuri lunare mai mari, mai ales în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile impuse pentru scutirea de taxe.

ING, UniCredit și Raiffeisen anunță modificări de tarife

Printre băncile care și-au informat deja clienții se numără jucători importanți din piață, precum ING Bank, UniCredit Bank și Raiffeisen Bank. Aceste instituții au comunicat actualizări ale comisioanelor pentru administrarea conturilor curente și pentru anumite operațiuni tranzacționale.

Schimbările vin într-un moment în care competiția din sectorul bancar se concentrează tot mai mult pe gradul de utilizare a serviciilor, nu doar pe atragerea de clienți noi. Accentul se mută de la simpla deschidere a unui cont la frecvența tranzacțiilor, rulajele lunare și încasările recurente.

Modelul pachetelor standard de cont curent rămâne dominant, însă condițiile pentru comisioane zero devin mai stricte. În multe cazuri, eliminarea taxei de administrare este condiționată de încasarea unui venit minim lunar sau de efectuarea unui anumit număr de plăți cu cardul.

Condiții mai clare pentru comisioane zero

Potrivit informațiilor din sectorul bancar, un comision standard de administrare poate fi anulat dacă titularul contului îndeplinește criterii precise, precum încasarea unei sume minime lunare în cont sau realizarea unui volum stabilit de tranzacții. În lipsa acestor condiții, taxa se aplică automat.

Pentru anumite categorii de clienți, cum sunt tinerii, studenții sau minorii, condițiile pot fi mai flexibile. Totuși, pentru majoritatea persoanelor active, accentul cade pe venituri recurente și utilizare constantă a produselor bancare.

Reprezentanții instituțiilor financiare susțin că ajustările fac parte dintr-un proces de recalibrare a ofertelor, astfel încât costurile să reflecte mai fidel nivelul de utilizare a serviciilor. În același timp, băncile încearcă să stimuleze loialitatea și să recompenseze clienții considerați „valoroși”, adică aceia care își încasează salariul în cont și folosesc frecvent cardurile sau aplicațiile digitale.

Presiuni fiscale și investiții în digitalizare

Sistemul bancar românesc a fost afectat în ultimele luni de noi reglementări fiscale și de taxe suplimentare, care au pus presiune pe profitabilitate. În paralel, instituțiile de credit au continuat investițiile în digitalizare, securitate cibernetică și dezvoltarea de aplicații mobile. Aceste costuri operaționale mai ridicate sunt invocate ca parte a contextului care a determinat reevaluarea politicii de comisioane. Într-un mediu economic marcat de inflație și incertitudine, băncile încearcă să își protejeze marjele și să își optimizeze structura de venituri.

Strategia pentru 2026 indică o orientare mai clară către monetizarea serviciilor tranzacționale. Deținerea unui cont fără activitate semnificativă devine mai puțin avantajoasă, în timp ce utilizarea intensă a produselor poate aduce beneficii sau scutiri de taxe.

Ce înseamnă noile comisioane pentru clienți

Pentru consumatori, modificările anunțate pot însemna costuri directe mai mari, în special pentru cei care nu îndeplinesc condițiile de gratuitate. Cei cu venituri neregulate sau cu un număr redus de tranzacții lunare ar putea resimți cel mai rapid impactul.

Specialiștii recomandă clienților să analizeze cu atenție notificările primite și noile grile de comisioane. Compararea ofertelor din piață și evaluarea propriului profil de utilizare pot ajuta la identificarea unui pachet mai potrivit.

În anumite situații, negocierea directă cu banca sau migrarea către un alt produs poate reduce costurile. De asemenea, utilizarea mai frecventă a cardului pentru plăți și centralizarea veniturilor într-un singur cont pot contribui la menținerea comisioanelor la zero, acolo unde condițiile permit acest lucru.

Alte articole importante
România a alocat peste 10 miliarde de lei pentru cercetare şi dezvoltare în 2025, dar investiţiile au rămas la numai 0,52% din PIB. Sectorul privat asigură aproape două treimi din finanţare
România a alocat peste 10 miliarde de lei pentru cercetare şi dezvoltare în 2025, dar investiţiile au rămas la numai 0,52% din PIB. Sectorul privat asigură aproape două treimi din finanţare
Cheltuielile României pentru activităţile de cercetare-dezvoltare au depăşit 10 miliarde de lei în 2025, însă raportate la dimensiunea economiei, investiţiile au reprezentat doar 0,52% din Produsul Intern Brut. Cea mai mare parte a finanţării a provenit din mediul privat, care a asigurat aproape 65% din totalul fondurilor, în timp ce contribuţia sectorului public a reprezentat […]
Insolvenţa STB scoate la iveală problemele structurale ale transportului public din Bucureşti. Modelul bazat pe subvenţii tot mai mari şi bilete ieftine nu mai este sustenabil
Insolvenţa STB scoate la iveală problemele structurale ale transportului public din Bucureşti. Modelul bazat pe subvenţii tot mai mari şi bilete ieftine nu mai este sustenabil
Intrarea în insolvenţă a Societăţii de Transport Bucureşti (STB) evidenţiază limitele unui model de finanţare în care preţul biletelor a rămas mult timp la un nivel redus, în timp ce cheltuielile de funcţionare au crescut constant, iar diferenţele au fost acoperite prin subvenţii de la bugetul Capitalei. Potrivit unei analize realizate de think-tank-ul economic Frames, […]
Google avertizează asupra unei noi etape în războiul cibernetic: hackeri vorbitori de rusă au folosit agenți AI pentru un atac complet automatizat
Tehnologie
Google avertizează asupra unei noi etape în războiul cibernetic: hackeri vorbitori de rusă au folosit agenți AI pentru un atac complet automatizat
Google a identificat o operațiune cibernetică în care atacatorii au utilizat agenți de inteligență artificială pentru a descoperi și exploata vulnerabilități informatice fără intervenție umană. Potrivit companiei, este posibil să fie vorba despre primul atac cibernetic documentat în care întregul proces de identificare a breșelor și dezvoltare a instrumentelor de atac a fost automatizat prin […]
Bursa de Valori Bucureşti a încheiat prima şedinţă a săptămânii pe plus. Tranzacţiile cu acţiuni au depăşit 45 de milioane de lei
Bursa de Valori Bucureşti a încheiat prima şedinţă a săptămânii pe plus. Tranzacţiile cu acţiuni au depăşit 45 de milioane de lei
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a consemnat o evoluţie pozitivă în şedinţa de luni, 16 noiembrie 2026, principalii indici ai pieţei de capital încheind ziua în teritoriu pozitiv. Valoarea totală a tranzacţiilor realizate pe bursă a ajuns la 1,54 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 288,7 milioane de euro, însă cea mai mare parte a […]
ASF: România trebuie să treacă la un model de creștere economică bazat mai mult pe investiții și capitalizarea companiilor
Piață de Capital - Fonduri
ASF: România trebuie să treacă la un model de creștere economică bazat mai mult pe investiții și capitalizarea companiilor
România are nevoie de o schimbare a modelului de creștere economică, printr-o contribuție mai consistentă a investițiilor și printr-un acces mai larg al companiilor la finanțare, consideră Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Piețele financiare nebancare pot deveni o sursă importantă de capital pentru economia reală, prin mobilizarea economiilor populației și direcționarea lor […]
Comisia Europeană aprobă parțial a cincea cerere de plată a României prin PNRR. 2,67 miliarde de euro, față de 2,84 miliarde solicitate
Macroeconomie
Comisia Europeană aprobă parțial a cincea cerere de plată a României prin PNRR. 2,67 miliarde de euro, față de 2,84 miliarde solicitate
Comisia Europeană a aprobat parțial a cincea cerere de plată depusă de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), urmând să acorde 2,67 miliarde de euro din totalul de 2,84 miliarde de euro solicitat de țara noastră. Evaluarea a confirmat îndeplinirea satisfăcătoare a majorității jaloanelor și țintelor, însă pentru câteva dintre acestea procedura […]