Consiliul Fiscal European avertizează: excepțiile de la noile reguli fiscale ale UE pot afecta credibilitatea cadrului bugetar

Consiliul Fiscal European (CFE), organism consultativ independent al Comisiei Europene, avertizează că utilizarea tot mai frecventă a flexibilității și a puterii discreționare în aplicarea noilor reguli fiscale ale Uniunii Europene riscă să afecteze credibilitatea cadrului bugetar al blocului comunitar. Instituția atrage atenția că derogările succesive pot deveni o problemă într-un moment în care piețele financiare urmăresc cu mai multă atenție sustenabilitatea datoriilor publice, iar costurile de finanțare sunt influențate de așteptările privind o eventuală înăsprire a politicii monetare.

Flexibilitatea fiscală, tot mai folosită de instituțiile europene

Într-un raport publicat luni, CFE critică modul în care sunt aplicate noile norme și avertizează în special asupra extinderii clauzei derogatorii naționale (CNE). Mecanismul a fost conceput pentru a permite statelor membre să beneficieze de o anumită flexibilitate în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, însă utilizarea sa este extinsă și la unele măsuri destinate rezilienței energetice.

Potrivit Consiliului Fiscal European, această extindere poate crea precedente care, în timp, să slăbească disciplina impusă de noul cadru fiscal. Problema nu este doar existența unei anumite flexibilități, ci modul în care excepțiile sunt acumulate și transformate în practică într-un element permanent al regulilor bugetare.

Euro urcă la un nou record istoric. Moneda europeană ajunge la 5,2788 lei

14:55

E-commerce-ul din România a ajuns la 12,9 miliarde de euro în 2025 și domină Europa de Est

13:54

Pieter Hasekamp, președintele Consiliului Fiscal European, avertizează că fiecare derogare poate avea o justificare politică atunci când este analizată separat. Însă, în timp, regulile sunt evaluate și prin prisma precedentelor create, iar un cadru legislativ modificat la fiecare nou șoc economic sau geopolitic își poate pierde treptat scopul inițial.

Noile reguli permit planuri fiscale adaptate fiecărei țări

Reforma cadrului fiscal european a intrat în vigoare în aprilie 2024 și a introdus un mecanism prin care fiecare stat membru negociază cu Comisia Europeană un plan fiscal individual. Aceste planuri stabilesc traiectoria de ajustare a cheltuielilor și modul în care guvernele trebuie să își reducă gradual deficitul și datoria publică.

În funcție de situația fiscală și economică a fiecărui stat, perioada de ajustare poate fi cuprinsă între patru și șapte ani. Obiectivul rămâne readucerea deficitelor finanțelor publice în limitele stabilite la nivelul UE, respectiv un deficit bugetar de maximum 3% din PIB și o datorie publică de cel mult 60% din PIB.

Noul sistem este mai flexibil decât vechiul cadru, deoarece ține cont de particularitățile fiecărei economii și permite o perioadă mai lungă de ajustare în anumite condiții. În schimb, flexibilitatea este însoțită de obligația statelor de a respecta traiectoriile de cheltuieli convenite cu Bruxelles-ul.

Dacă un guvern nu respectă procedurile stabilite, acesta trebuie fie să ofere o explicație, fie poate ajunge să facă obiectul unei proceduri disciplinare. CFE consideră însă că aplicarea acestor mecanisme a fost până acum limitată, ceea ce ridică întrebări privind eficiența sistemului.

„Nu a fost emis niciun comunicat privind respectarea sau explicarea reglementărilor, și doar o țară s-a confruntat cu consecințe procedurale, sub forma unei noi proceduri de deficit excesiv (EDP)”, se arată în raportul Consiliului Fiscal European, cu referire la Bulgaria.

CFE critică lipsa unor reacții clare la abaterile fiscale

Potrivit autorității europene de supraveghere fiscală, situația este cu atât mai problematică cu cât rezultatele fiscale obținute de statele membre nu au corespuns întotdeauna așteptărilor și proiecțiilor incluse în planurile de cheltuieli recomandate.

CFE consideră că diferența dintre țintele asumate și evoluțiile efective reflectă atât flexibilitatea prevăzută explicit de noile reguli, cât și gradul ridicat de discreție de care dispun Comisia Europeană și Consiliul în aplicarea acestora.

Instituția identifică mai multe domenii în care cadrul fiscal ar avea nevoie de îmbunătățiri. Printre acestea se numără etichetele de conformitate folosite de Comisia Europeană pentru a indica respectarea regulilor, metodologia prin care sunt calculate abaterile de la traiectoria recomandată a cheltuielilor și modul de utilizare a contului de control.

CFE atrage atenția și asupra transparenței insuficiente în ceea ce privește măsurile discreționare referitoare la venituri. În plus, Consiliul consideră că evaluarea reformelor și investițiilor care permit, în anumite cazuri, extinderea perioadei de ajustare fiscală este prea sumară.

Toate aceste elemente sunt importante deoarece noul sistem se bazează într-o măsură semnificativă pe planuri individualizate și pe evaluarea progresului fiecărui stat. Dacă metodele de verificare și consecințele nerespectării regulilor nu sunt suficient de clare, există riscul ca diferențele dintre state să devină mai greu de justificat în fața piețelor și a contribuabililor europeni.

Apărarea și energia pun presiune pe bugetele statelor

Avertismentul CFE apare într-un context în care guvernele europene se confruntă cu presiuni simultane pentru majorarea cheltuielilor. Invazia și tensiunile geopolitice au determinat statele membre să acorde o importanță tot mai mare investițiilor în apărare și securitate, în timp ce volatilitatea piețelor energetice a readus în atenție necesitatea consolidării rezilienței energetice.

În paralel, tranziția verde presupune investiții semnificative în infrastructură, energie și tehnologii cu emisii reduse. Toate aceste priorități concurează însă pentru aceleași resurse bugetare într-o perioadă în care statele membre trebuie să țină sub control deficitul și datoria publică.

Problema este amplificată de creșterea costurilor de finanțare. În condițiile în care piețele anticipează o posibilă înăsprire a politicii monetare, serviciul datoriei publice poate deveni mai costisitor. Pentru statele cu niveluri ridicate ale datoriei, fiecare creștere a dobânzilor poate însemna o presiune suplimentară asupra bugetelor și un spațiu mai redus pentru noi cheltuieli.

În acest context, excepțiile de la regulile fiscale pot deveni atractive pentru guverne, deoarece le permit să răspundă unor urgențe fără să renunțe formal la traiectoria fiscală convenită. CFE avertizează însă că utilizarea repetată a acestor mecanisme poate modifica în practică natura cadrului fiscal european.

Datoria publică a UE a crescut în 2025

Raportul Consiliului Fiscal European evidențiază și faptul că îmbunătățirea finanțelor publice europene a fost mai modestă decât anticipau planurile fiscale, în pofida unei evoluții economice mai bune decât se estima în 2025.

Datele Eurostat indică o creștere a datoriei guvernamentale agregate a Uniunii Europene la 82% din PIB în 2025, de la 81% din PIB în 2024. Potrivit previziunilor Comisiei Europene, nivelul datoriei ar urma să depășească 84% din PIB în 2026.

Evoluția este relevantă pentru dezbaterea privind regulile fiscale deoarece majorarea cheltuielilor pentru apărare, energie și tranziția verde are loc într-un moment în care multe guverne pornesc deja de la niveluri ridicate ale datoriei.

Consiliul Fiscal European nu contestă necesitatea ca statele să poată răspunde unor șocuri economice sau geopolitice. Îngrijorarea instituției vizează însă acumularea succesivă a derogărilor și efectul acestora asupra predictibilității cadrului fiscal.