„Construiește și vor veni”? Economia de iarnă devine pariu strategic pentru relansarea serviciilor în China

Stațiunile de schi din nordul Chinei, pline de turiști după ani de restricții pandemice, au devenit simbolul unei schimbări de strategie la Beijing. Cazul complexului Wanlong din Chongli este prezentat drept exemplu de manual pentru noua direcție economică: stimularea sectorului serviciilor prin investiții masive, într-un moment în care modelul tradițional bazat pe infrastructură și industrie dă semne de oboseală.

Jocurile Olimpice de Iarnă din 2022 au adus infrastructură nouă

În districtul Chongli, la aproximativ 200 de kilometri de capitală, stațiunea Wanlong – deschisă în urmă cu două decenii – trece de la statutul de pionier solitar la cel de motor regional. Proprietarul Luo Li, în vârstă de 64 de ani, își amintește că la început avea mai mulți angajați decât clienți. Astăzi, lucrurile stau diferit: 1.200 de angajați deservesc aproximativ 600.000 de vizitatori într-un singur sezon, arată Reuters.

Transformarea zonei a fost accelerată după ce Jocurile Olimpice de Iarnă din 2022 au adus infrastructură nouă și investiții în transport. Ulterior, în zonă au apărut încă șapte stațiuni de schi, iar ridicarea restricțiilor COVID-19 la începutul lui 2023 a generat un val de turiști. Wanlong este profitabilă pentru al doilea an consecutiv.

Factura ascunsă a boom-ului fotovoltaic: până la 372 lei/MWh pentru energia prosumatorilor

20:32

Portofelele cripto intră în era AI: miliarde de agenți autonomi pregătiți să preia controlul tranzacțiilor digitale

19:36

„Am creat cererea”, spune Luo, subliniind importanța efectului de aglomerare. „Când eram singura stațiune de aici, era foarte greu să atrag oameni pe cont propriu.”

Beijingul redirecționează stimulentele către servicii

Exemplul Chongli este invocat într-un context mai larg: autoritățile chineze semnalează în 2026 o schimbare de politică economică, cu accent mai mare pe servicii. Scopul este redirecționarea unei părți din stimulentele alocate în trecut infrastructurii de transport, sectorului imobiliar și capacităților industriale către domenii considerate mai productive și mai apropiate de consumul intern.

Consumul slab al gospodăriilor rămâne o vulnerabilitate structurală. În 2025, consumul de servicii pe cap de locuitor a reprezentat 46,1% din total, mult sub nivelul de aproximativ 70% din Statele Unite. Autoritățile speră că, odată ce facilitățile sunt construite și oferta este disponibilă, cererea latentă va fi deblocată, impulsionând economia.

Totuși, strategia nu abandonează complet vechea logică „ofertă înainte de cerere”. Modelul care a favorizat ascensiunea unor metropole precum Shenzhen sau dezvoltarea clusterelor industriale avansate este acum aplicat sectorului serviciilor.

Analiștii avertizează însă că această abordare poate reproduce problemele deja cunoscute din industrie: investiții risipitoare și supracapacitate. „Experiența Chongli evidențiază o dinamică importantă: atunci când fricțiunile sunt reduse și constrângerile de capacitate sunt atenuate, cererea poate răspunde puternic”, a declarat Tommy Xie, șeful departamentului de macrocercetare pentru Asia al OCBC Bank. El a adăugat însă că există numeroase exemple în China în care investițiile excesive au dus la active subutilizate.

Provinciile anunță planuri ambițioase

Presa de stat promovează intens boom-ul „economiei gheții și zăpezii”, estimând că sectorul ar putea ajunge la 1,5 trilioane de yuani până în 2030, de la aproximativ 1 trilion în 2025. Însă ambițiile nu se opresc la sporturile de iarnă.

Provinciile Jilin și Hebei intenționează să extindă facilitățile pentru sporturi de iarnă, în timp ce Henan promovează „economia nocturnă”, cu investiții în baruri, cluburi și concerte. Insula Hainan mizează pe turismul de iahting și pe cel medical, iar Beijing pune accent pe educație, sănătate și servicii de îngrijire pentru vârstnici și copii.

Tema este așteptată să figureze proeminent în documentele de politici ce vor fi prezentate la reuniunea anuală a parlamentului chinez, programată pentru 5 martie.

Chongli, oraș agricol devenit destinație turistică

Creșterea medie anuală a economiei din Chongli a fost de 6,5% în ultimii cinci ani, peste media națională. Orașul, odinioară agricol și cunoscut pentru producția modestă de ovăz, este astăzi plin de turiști, restaurante și magazine de echipamente sportive.

Instructorii de schi pot câștiga peste 10.000 de yuani pe lună, iar șoferii de taxi raportează venituri mai mari decât înainte de boom. „Viața e mult mai bună decât înainte”, spune un șofer local.

Totuși, apar și semnale de avertizare. Unele administrații locale, împovărate de datorii, au redus salariile după pandemie, iar producătorii industriali au diminuat veniturile angajaților pe fondul războaielor de prețuri generate de supracapacitate. Pe rețelele sociale a devenit popular hashtagul „oameni săraci la schi”, unde utilizatorii caută echipamente second-hand sau alternative mai ieftine.

Pentru mulți, schiul rămâne un lux ocazional. Un angajat din sectorul cultural din sudul țării a declarat că a încercat să-și limiteze cheltuielile la 6.000 de yuani pentru o excursie de cinci zile, subliniind că sportul este costisitor ca practică regulată.

Investiții publice sau retragerea statului?

Beijingul a promis să inverseze scăderea de 3,8% a investițiilor în active fixe din 2025, prima contracție de acest tip din cel puțin 1996. Însă dezbaterea rămâne deschisă: cât de mult ar trebui să se implice statul?

În ultimii ani, măsurile de reglementare și rolul dominant al companiilor de stat au afectat sentimentul mediului de afaceri și au redus atractivitatea pentru investitorii străini. Unii economiști susțin că o relaxare a intervenției statului ar putea stimula mai eficient sectorul serviciilor.

„Dacă climatul investițional este potrivit, guvernul nu trebuie să se implice excesiv în extinderea ofertei. Poate și ar trebui să lase acest lucru în seama sectorului privat”, a declarat Louis Kuijs, economist-șef pentru Asia la S&P Global Ratings.

În timp ce pârtiile din Chongli rămân pline, economia de iarnă devine astfel mai mult decât un fenomen turistic: este un test pentru noua strategie a Chinei de a-și recalibra modelul de creștere către servicii și consum intern.