Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR, vorbește despre intrarea în recesiune tehnică: „Declinul a început încă din 2024”

România a intrat oficial în recesiune tehnică la finalul anului 2025, însă declinul economic a debutat cu mult înainte. Este concluzia prezentată de viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, într-o analiză publicată pe blogul personal, în care explică mecanismele care au condus la contracția economiei și respinge ideea că evoluțiile recente ar fi fost imprevizibile.

Datele oficiale arată că în trimestrele III și IV din 2025 produsul intern brut a scăzut cu -0,1%, respectiv -1,9% față de trimestrul anterior, îndeplinind criteriul clasic al recesiunii tehnice – două trimestre consecutive de contracție economică. Potrivit viceguvernatorului Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu, discuțiile intense din spațiul public despre „recesiunea tehnică” au generat confuzii privind gravitatea situației și momentul în care economia a intrat, de fapt, pe pantă descendentă.

Ce înseamnă, de fapt, recesiune tehnică

Viceguvernatorul BNR subliniază diferența dintre recesiunea tehnică și recesiunea economică profundă. Prima este un concept strict statistic, definit prin scăderea PIB în două trimestre consecutive. Cea de-a doua presupune o contracție amplă și de durată, reflectată în dinamica anuală și în deteriorarea accentuată a indicatorilor macroeconomici.

Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare

16:45

Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă

15:05

În opinia sa, nu orice recesiune tehnică este anticamera unei crize economice severe. În ultimii trei ani, zece state membre ale Uniunea Europeană au trecut prin episoade similare, printre care Danemarca, Germania, Estonia, Letonia, Luxemburg, Olanda, Austria, Ungaria, Finlanda și Irlanda. Doar Germania, Austria și Estonia au înregistrat recesiuni economice de profunzime, pe fondul șocurilor energetice generate de războiul din Ucraina. Astfel, cazul României nu este singular în peisajul european, însă particularitățile interne au amplificat vulnerabilitățile.

Avertismentele din 2024 și începutul declinului

Potrivit analizei sale postate pe blogul personal, semnalele de încetinire au devenit vizibile încă din 2024. După recalcularea seriilor statistice, economia României ar fi consemnat și atunci două trimestre consecutive de scădere, de -0,4%, ceea ce ar încadra retrospectiv anul într-o recesiune tehnică.

Creșterea economică din 2024, de doar 0,9%, a fost susținută în principal de consum, stimulat printr-o politică fiscală puternic expansionistă. Deficitul bugetar a ajuns la un nivel record, de 9,3% din PIB (ESA), iar impulsul fiscal a alimentat în mare măsură importurile, nu producția internă.

Consumul populației și al administrației a crescut cu aproximativ 5% anual, contribuind cu 3,2 puncte procentuale la dinamica PIB. Cu toate acestea, efectul net asupra creșterii economice a fost limitat, deoarece cererea suplimentară s-a orientat către bunuri și servicii din import. În paralel, producția industrială a înregistrat scăderi succesive: -3% în 2023, -1,6% în 2024 și -0,9% în 2025.

Viceguvernatorul atrage atenția că deteriorarea balanței externe și adâncirea „deficitelor gemene” au impus corecții inevitabile.

2025, anul ajustărilor și al contracției consumului

Anul 2025 a marcat accentuarea fazei descendente a ciclului economic. Ajustările bugetare adoptate pentru stabilizarea finanțelor publice au avut costuri în planul creșterii economice. Consumul a început să se contracte încă din primul trimestru, înainte de implementarea completă a măsurilor fiscale, iar în trimestrul I economia a înregistrat o scădere de -0,6%.

Indicatorii corelați cu PIB – cifra de afaceri din comerț, producția industrială, salariul real – indicau deja o restrângere a activității. Pe piața muncii, rata șomajului s-a apropiat de maximele ultimilor ani, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut semnificativ.

În același timp, deviația PIB (output gap) a intrat pe o traiectorie descendentă încă din 2024, semnalând un deficit de cerere în economie. Gospodăriile au devenit mai prudente, iar companiile au redus investițiile și cheltuielile operaționale.

Schimbarea modelului de creștere

Chiar și în acest context, economia României a înregistrat în 2025 o creștere anuală de 0,6%, ușor sub cea din 2024. Potrivit viceguvernatorului BNR, diferența esențială constă în structura acestei creșteri.

Dacă în 2024 motorul principal a fost consumul, în 2025 investițiile au avut o contribuție mai consistentă. S-au înregistrat dinamici favorabile la investițiile în utilaje, mijloace de transport și construcții noi. Ponderea creditelor bancare acordate companiilor pentru echipamente a depășit 30% la final de an, în creștere față de aproximativ 27% în decembrie 2024.

Un rol important îl joacă și fondurile europene, în special cele din Planul Național de Redresare și Reziliență, care susțin proiecte de investiții cu impact pe termen lung asupra competitivității.

Consolidarea fiscală, fără alternativă

Mesajul central al analizei este că ajustarea fiscală nu poate fi evitată. În absența consolidării bugetare, riscurile pentru ratingul de țară și pentru stabilitatea financiară ar fi fost semnificative.

Viceguvernatorul subliniază că nicio economie nu poate crește sustenabil pe baza unor deficite bugetare severe și a acumulării accelerate de datorie publică. Corecțiile amânate tind să devină mai costisitoare în timp.

Politica monetară a adoptat în 2025 o abordare de tip „wait-and-see”, menținând rata dobânzii de referință în contextul reactivării inflației pe canale fiscal-administrative. Obiectivul a fost menținerea unui echilibru între dezinflație și protejarea creșterii economice.

Pentru 2026, provocările rămân semnificative. Bugetul întârziat este considerat un test de maturitate economică, iar continuarea reformelor structurale este esențială pentru restabilirea încrederii investitorilor. Există riscul ca dinamica negativă să se prelungească dincolo de cele două trimestre care definesc recesiunea tehnică, în lipsa unei accelerări a creșterii economice.