România este considerată cea mai expusă economie din Europa Centrală și de Est la efectele conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit unui raport recent al grupului financiar Erste Group. Analiza indică riscuri semnificative pentru creșterea economică, în contextul tensiunilor geopolitice și al presiunilor interne, iar într-un scenariu negativ, țara ar putea chiar intra în recesiune.
Estimările economice pentru 2026 au fost deja revizuite în scădere, semnalând o încetinire accentuată a economiei românești, în timp ce inflația rămâne persistentă în întreaga regiune, arată un raport Erste Bank.
Potrivit raportului, prognoza de creștere economică pentru România a fost redusă drastic, de la 1% la doar 0,3% pentru acest an. Această ajustare plasează economia aproape de stagnare și o diferențiază negativ de celelalte state din regiune, unde revizuirile au fost mai moderate.
Analiștii avertizează că, într-un scenariu pesimist, lucrurile s-ar putea înrăutăți rapid. O escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu sau menținerea blocajelor în Strâmtoarea Hormuz ar putea duce la creșteri suplimentare ale prețurilor la energie și materii prime. În aceste condiții, România ar fi cea mai afectată economie din regiune și ar putea intra în recesiune.
Deși acest scenariu este considerat în prezent puțin probabil, raportul subliniază că vulnerabilitățile existente fac economia românească extrem de sensibilă la șocuri externe.
Un alt semnal de alarmă vine din zona inflației. Pentru România și alte țări din Europa Centrală și de Est – precum Polonia, Ungaria, Cehia sau Bulgaria – inflația medie este acum estimată la 3,8%, în creștere față de prognoza anterioară de 3,2%. Această evoluție reduce semnificativ șansele unor reduceri rapide ale dobânzilor de referință. În majoritatea statelor din regiune, băncile centrale sunt așteptate să mențină dobânzile la nivelurile actuale pentru o perioadă mai lungă.
România ar putea face o excepție, însă doar marginal. Analiștii indică posibilitatea unei reduceri modeste de 0,25 puncte procentuale, cel mai probabil spre finalul anului, în jurul lunii noiembrie.
Spre deosebire de alte economii din regiune, România nu este afectată doar de contextul internațional.
Raportul evidențiază și factori interni care accentuează fragilitatea economică. Printre aceștia se numără măsurile de consolidare fiscală adoptate pentru reducerea deficitului bugetar. Aceste politici au efecte directe asupra consumului și investițiilor, încetinind activitatea economică într-un moment deja dificil.
Astfel, combinația dintre presiunile externe – generate de criza energetică și tensiunile geopolitice – și ajustările interne creează un context economic complicat, în care marja de manevră a autorităților este limitată.
Unul dintre principalele riscuri identificate în raport este legat de dependența de importurile energetice și de volatilitatea prețurilor la petrol și gaze. Chiar dacă cotațiile petrolului au coborât sub pragul de 100 de dolari pe baril după armistițiul temporar din regiune, nivelurile rămân ridicate comparativ cu anii anteriori. Această situație continuă să pună presiune pe costurile de producție și pe bugetele gospodăriilor, afectând atât companiile, cât și consumatorii.
În cazul în care fluxurile de energie ar fi din nou perturbate, efectele s-ar transmite rapid în economie, prin scumpiri și reducerea activității în sectoarele dependente de energie.