BNR întărește „plasa de siguranță” pe măsură ce datoria externă crește. Ce arată cifrele: ne împrumutăm ca să cosmetizăm deficitul

România începe anul 2026 cu un paradox economic periculos: indicatorii externi arată o ușoară ameliorare, dar modelul de creștere rămâne dependent de împrumuturi. Datoria externă totală a urcat la aproape 230 de miliarde de euro, cu 1,5 miliarde euro peste nivelul de la finalul anului trecut, arată datele publicate de Banca Națională a României.

Creșterea nu este dramatică, însă aproape 80% din datorie este pe termen lung, ceea ce reduce riscul unei crize de refinanțare rapide. România nu este, în acest moment, expusă unui șoc imediat de lichiditate externă. Dar creșterea continuă a datoriei arată că economia nu își poate finanța intern dezechilibrele.

”În perioada ianuarie-februarie 2026, datoria externă totală a crescut cu 1,5 miliarde euro, până la 229,963 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 182,519 miliarde euro la 28 februarie 2026 (79,4% din totalul datoriei externe), în creştere cu 1,2% faţă de 31 decembrie 2025; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 28 februarie 2026 nivelul de 47,444 miliarde euro (20,6% din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,5% faţă de 31 decembrie 2025”, arată datele BNR.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

România se împrumută pentru a susține economia

Semnalul esențial vine din dinamica datoriei publice externe. Statul rămâne principalul motor al creșterii datoriei, ceea ce arată că deficitul bugetar se transferă direct în necesar de finanțare externă. Asta înseamnă că România nu doar consumă mai mult decât produce, ci și acoperă această diferență prin împrumuturi externe. Este un model sustenabil doar atât timp cât piețele rămân favorabile.

„În perioada ianuarie-februarie 2026 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3,191 miliarde euro, comparativ cu 3,638 miliarde euro în perioada ianuarie-februarie 2025. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 932 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 225 milioane euro, iar balanţa veniturilor primare şi cea a veniturilor secundare au consemnat deficite mai mari cu 251 milioane euro, respectiv cu 9 milioane euro”, potrivit raportului BNR.

Investițiile străine cresc, dar nu acoperă gaura externă

Investițiile directe ale nerezidenților au depășit 1,1 miliarde euro, în creștere față de anul trecut. Mai important, acestea sunt dominate de participații la capital, nu de împrumuturi intragrup – un semnal de calitate.

Totuși, această sumă rămâne insuficientă pentru a acoperi deficitul de cont curent. Diferența trebuie finanțată prin datorie sau alte fluxuri de capital, ceea ce menține dependența de finanțare externă.

„Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1,128 miliarde euro (comparativ cu 854 milioane euro în perioada ianuarie – februarie 2025), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 1,180 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 52 milioane euro” – raport BNR

BNR întărește „plasa de siguranță”

Pe partea de stabilitate, raportul transmite că serviciul datoriei externe a scăzut semnificativ, rezervele valutare acoperă mai bine importurile, iar acoperirea datoriei pe termen scurt depășește 100%. Aceste date reduc riscul unui șoc extern pe termen scurt și oferă o anumită stabilitate cursului și piețelor.

Pe de altă parte, stabilitatea e fragilă, în condițiile în care pe de o parte dezechilibrele externe sunt mai mici decât în 2025, finanțarea este încă disponibilă și riscurile imediate sunt sub control. Pe de altă parte,  datoria externă continuă să crească, deficitul extern rămâne ridicat, iar statul depinde de împrumuturi. Imaginea de ansamblu arată că România arată mai stabil decât anul trecut, dar încă trăiește pe datorie externă și pe răbdarea piețelor.