Criza de kerosen din Europa deschide o oportunitate uriașă: România, posibil furnizor regional

Deficitul de combustibil pentru aviație la nivelul Uniunea Europeană ar putea transforma România într-un jucător strategic pe piața energetică regională, însă lipsa unei direcții clare riscă să anuleze acest avantaj. Avertismentul vine din partea președintelui Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, care atrage atenția asupra unei noi șanse ce poate fi ratată.

În contextul dezechilibrelor din lanțurile de aprovizionare și al dependenței de importuri, Europa se confruntă cu un deficit tot mai vizibil de kerosen, iar această situație creează premisele unei repoziționări strategice pentru statele cu capacități de rafinare.

Oportunitate strategică ignorată: România riscă să repete greșelile trecutului

Potrivit analizei, România se află din nou în fața unei oportunități majore, asemănătoare celor din trecut, când nu a reușit să își valorifice pe deplin resursele energetice. Specialistul susține că țara noastră riscă să rămână într-un rol marginal, în ciuda potențialului existent.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

„După ce România a irosit oportunitatea strategică de a conta real la masa deciziilor europene (…) asistăm la repetarea aceluiași tipar”, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, sugerând că lipsa unei viziuni coerente poate împiedica valorificarea contextului actual.

Criza actuală, alimentată inclusiv de tensiunile din Golful Persic, a dus la perturbări în aprovizionarea cu combustibili, iar kerosenul a devenit o resursă critică pentru industria aviatică europeană.

Strategia actuală, considerată limitată

În acest context, strategia anunțată de Ministerul Energiei, care vizează creșterea producției de motorină pentru consum intern, este considerată insuficientă.

Deși o astfel de abordare poate avea justificări în scenarii de criză, analiza arată că nu valorifică pe deplin oportunitățile existente pe piața europeană. În lipsa unui risc imediat privind aprovizionarea internă, orientarea exclusivă către motorină ar putea limita potențialul economic al României.

Kerosenul, cheia unei repoziționări regionale

Specialiștii propun o strategie mai echilibrată: dezvoltarea producției de kerosen pentru export în paralel cu asigurarea necesarului intern de combustibili. Această abordare ar putea transforma România într-un furnizor important pentru statele din Europa Centrală și de Sud-Est, contribuind în același timp la consolidarea securității energetice regionale.

„Europa nu are o criză de petrol. Are o criză de kerosen rafinat în locul greșit”, subliniază Chisăliță, indicând faptul că problema nu este lipsa resurselor, ci distribuția și capacitatea de rafinare.

Rolul rafinăriilor și necesitatea investițiilor

Implementarea unei astfel de strategii depinde în mare măsură de capacitățile tehnologice ale rafinăriilor din România. Modernizarea acestora și adaptarea la cerințele pieței ar putea permite creșterea producției de combustibil de aviație.

În același timp, este nevoie de o coordonare la nivel guvernamental pentru a integra această direcție într-o strategie energetică mai amplă.

Analiza sugerează că România ar putea deveni un punct-cheie în arhitectura energetică regională, nu doar prin resursele de gaze din Marea Neagră, ci și prin capacitatea de a procesa și distribui produse petroliere esențiale. O astfel de poziționare ar aduce beneficii economice semnificative și ar crește relevanța țării în cadrul Uniunea Europeană.

Lipsa de viziune, principalul risc

În final, concluzia analizei este una clară: problema nu ține de resurse, ci de decizii. Dacă România nu va acționa rapid și strategic, această oportunitate ar putea fi pierdută, iar țara ar putea rămâne din nou în afara marilor jocuri energetice europene.

„România nu poate salva Europa. Dar poate deveni nodul care ține în viață sud-estul continentului”, punctează Chisăliță, atrăgând atenția că miza este una majoră pentru viitorul economic și energetic al țării.