Recent, încă o rachetă Starship, proiectul ambițios al lui Elon Musk, a fost distrusă în timpul unui test. Este vorba despre a noua încercare, care s-a încheiat prematur, marcând un nou episod în seria de teste dificile pentru cea mai mare și puternică rachetă construită vreodată. Deși etapa superioară a atins o altitudine de 189 kilometri, scurgerile de combustibil au provocat o rotație necontrolată, iar racheta s-a prăbușit în zbor, iar resturile au căzut în Oceanul Indian.
Din fericire, de această dată, spre deosebire de precedentele zboruri eșuate, nu au fost persoane în pericol, nici turiști pe plajele din Caraibe, nici pasageri ai unor zboruri comerciale.
Este tentant să privim cu ironie acest nou eșec, mai ales în contextul în care Musk, în timpul petrecut la Washington, a fost perceput ca un personaj autoritar, cu politici dure privind reducerea cheltuielilor sociale, ceea ce i-a adus mulți adversari, mai ales în Europa. Cu toate acestea, inginerii SpaceX rămân cu aproximativ un deceniu înaintea industriei europene de rachete, ceea ce impune o atenție mai profundă asupra evoluției proiectului, scrie Der Spiegel.
Conform filozofiei SpaceX, fiecare test nereușit reprezintă un pas necesar spre dezvoltarea unei rachete capabile să transporte oameni pe Marte. Ideea este că, dacă nu apar probleme, înseamnă că testul nu a fost suficient de riguros. Compania aplică principiul „eșec rapid, corecție rapidă”. Elon Musk a declarat după test că au fost colectate „multe date valoroase” și că următoarele trei teste vor avea loc într-un ritm mai accelerat, cu o nouă lansare posibilă chiar în trei săptămâni. Autoritățile de mediu au aprobat recent până la 25 de lansări anual.
Există câteva motive pentru a considera acest test un succes parțial, chiar și pentru observatorii externi. Pentru prima dată, o etapă a rachetei Starship a fost reutilizată. SpaceX a revoluționat industria spațială prin reutilizarea rachetei Falcon 9, iar acum aplică același concept și pentru Starship, ceea ce ar putea reduce semnificativ costurile pe termen lung.
De asemenea, spre deosebire de testele anterioare, când etapa a doua a explodat înainte de a ajunge în spațiu, în acest caz motoarele ambelor etape au funcționat pe durata planificată, iar problemele au apărut doar după oprirea propulsoarelor.
Acesta este al treilea test consecutiv cu un final catastrofal. Inginerii SpaceX încă nu au reușit să rezolve problema vibrațiilor puternice care apar în timpul zborului. Este posibil ca sistemul de alimentare cu combustibil să necesite o reproiectare completă pentru a asigura funcționarea fără probleme.
În plus, în timpul testului trebuiau lansate opt simulacre de sateliți, însă din cauza unei uși blocate la rachetă, acest obiectiv nu a fost atins.
Într-un interviu cu jurnalistul Tim Dodd, cunoscut ca „Everyday Astronaut”, Musk a explicat că testul avea ca scop principal îmbunătățirea scutului termic al Starship. La reintrarea în atmosferă, racheta se încălzește la peste 1500 de grade Celsius din cauza comprimării aerului din fața sa. Pentru a rezista acestei călduri extreme, Starship este acoperit cu plăci ceramice hexagonale și o protecție suplimentară.
„Totul se învârte în jurul plăcilor”, a spus Musk, subliniind că acestea ar trebui să permită relansarea rachetei la doar o oră după aterizare.
Însă, în timpul actualului test, racheta s-a dezmembrat înainte ca aceste sisteme să fie puse cu adevărat la încercare, ceea ce înseamnă că obiectivul principal al testului a rămas neîndeplinit.
Mai profund, Musk a reafirmat în discuția cu Dodd mantra sa despre necesitatea colonizării planetei Marte. El a anunțat anterior intenția de a trimite primele nave spațiale fără echipaj pe Planeta Roșie anul viitor, iar Starship este considerat instrumentul-cheie pentru această misiune. Scopul este reducerea costurilor de transport până la o zecime de miime din nivelul actual.
Acesta este standardul la care Musk trebuie să se ridice: zboruri spre Marte cu costuri de transport extrem de reduse. Până acum, cele nouă teste, toate încheiate mai mult sau mai puțin cu eșec, fără a ajunge măcar pe orbită, reprezintă un progres modest.
Dacă NASA ar avea aceeași rată de eșec în lansările sale ca SpaceX, agenția spațială americană ar fi în colaps. În plus, bugetul NASA este posibil să fie redus cu aproximativ un sfert în anul fiscal următor, probabil influențat și de presiunile lui Musk.
În schimb, Musk pare să-și permită aceste eșecuri repetate. Se spune că el „arde” propriul capital în testele Starship, însă realitatea este mai complexă. Din 2008, SpaceX a primit peste 19 miliarde de dolari din contracte guvernamentale americane, plus sute de milioane de euro din fonduri europene. Musk poate spera și la alte contracte profitabile, cum ar fi pentru sistemul american de apărare antirachetă Golden Dome. De asemenea, există finanțări publice pentru o variantă a Starship care să transporte astronauți în cadrul misiunii NASA „Artemis 3” pe suprafața Lunii.
Deși testele Starship continuă să se încheie cu accidente spectaculoase, ele fac parte dintr-un proces ambițios și riscant de dezvoltare a tehnologiei spațiale. Visul lui Elon Musk de a coloniza Marte rămâne în picioare, însă drumul este încă plin de provocări tehnice și financiare majore.