Digitalizarea accelerată a ANAF schimbă fundamental relația dintre stat și mediul de afaceri. După introducerea sistemelor RO e-Factura, SAF-T, RO e-Transport și, mai recent, RO e-TVA, autoritățile fiscale au acces la un volum fără precedent de informații despre activitatea companiilor, iar următoarea etapă va fi utilizarea acestor date pentru controale fiscale mult mai țintite și automate.
Angela Roșca, Managing Partner Taxhouse, avertizează că firmele trebuie să acorde o atenție mult mai mare calității datelor și documentării tranzacțiilor, deoarece ANAF se pregătește să treacă de la colectarea informațiilor la analiza lor inteligentă.
Potrivit specialistului, implementarea succesivă a sistemelor SAF-T, RO e-Factura și RO e-Transport a obligat companiile să își regândească procesele interne și să investească masiv în infrastructură IT și în adaptarea sistemelor contabile.
„Sub presiunea timpului, a costurilor ridicate și a altor factori de business, firmele au făcut eforturi să își adapteze sistemele IT și de contabilitate, să învețe «limbajul» cerut de ANAF și să comunice cu cât mai puține erori declarații fiscale sofisticate. Procesul a fost dificil”, explică Angela Roșca.
În opinia sa, digitalizarea a creat, deocamdată, un flux de informații aproape exclusiv dinspre contribuabili către autoritatea fiscală.
„Practic, s-a construit infrastructura de colectare, dar încă se lucrează la procesele de analiză. ANAF dispune acum de un volum uriaș de date structurate și credem că este doar o chestiune de timp până când aceste date vor fi corelate complet și folosite efectiv în inspecții fiscale țintite, de tipul punct-ochit, punct-lovit”, afirmă expertul.
Implementarea noilor obligații fiscale nu a fost lipsită de dificultăți. Potrivit Angelei Roșca, multe firme s-au confruntat cu probleme generate de calitatea insuficientă a datelor existente în sistemele contabile, lipsa interconectării dintre aplicațiile utilizate și chiar de limitările tehnice ale platformelor ANAF.
Printre cele mai frecvente probleme s-au numărat erorile de validare în declarațiile SAF-T, utilizarea incorectă a codurilor din RO e-Factura sau lipsa corelării dintre raportările financiare și cele logistice în sistemul RO e-Transport.
Specialistul subliniază că digitalizarea nu a afectat toate companiile în aceeași măsură. Organizațiile care aveau deja sisteme ERP moderne și procese bine automatizate au traversat mai ușor perioada de tranziție, în timp ce firmele mai mici au suportat costuri semnificative pentru actualizarea programelor informatice și instruirea angajaților.
Pe măsură ce infrastructura digitală se maturizează, ANAF va începe să identifice automat diferențele dintre raportările fiscale. Angela Roșca estimează că firmele vor primi tot mai multe notificări generate automat atunci când sistemele vor detecta neconcordanțe privind rotunjirile, diferențele de raportare, stornările sau corecțiile efectuate ulterior.
„Notificările nu înlocuiesc inspecția, dar o pot preceda”, avertizează specialistul.
În același timp, aceasta consideră că digitalizarea ar putea aduce și beneficii contribuabililor, inclusiv reducerea duratei controalelor fiscale și accelerarea rambursărilor de TVA, dacă autoritățile vor utiliza eficient informațiile deja colectate.
Potrivit reprezentantului Taxhouse, ANAF își concentrează deja verificările asupra unor domenii considerate cu risc fiscal ridicat.
Printre acestea se numără tranzacțiile intra-grup și prețurile de transfer, în special în cazul companiilor care raportează pierderi recurente sau profitabilitate sub media pieței, tranzacțiile intracomunitare de TVA, lanțurile comerciale complexe, precum și restructurările corporative și operațiunile transfrontaliere ale grupurilor multinaționale.
Tot mai atent analizate sunt și situațiile privind sediile permanente sau sediile fixe ale companiilor nerezidente care desfășoară activități în România.
În paralel, ANAF încearcă să eficientizeze relația cu contribuabilii și prin utilizarea videoconferințelor în cadrul unor verificări fiscale, măsură care urmărește reducerea duratei controalelor și simplificarea comunicării.
În noul model de administrare fiscală, simpla respectare a obligațiilor fiscale nu mai este suficientă, avertizează Angela Roșca.
„O tranzacție trebuie să fie nu doar corect implementată, ci și bine documentată”, subliniază specialistul.
În opinia sa, inspectorii fiscali analizează din ce în ce mai mult substanța economică a operațiunilor și utilizează corelațiile dintre datele raportate prin SAF-T, RO e-Factura și propriile sisteme de analiză a riscului. Astfel, documentația justificativă, argumentele economice și coerența poziției fiscale devin elemente esențiale în timpul controalelor.
Expertul atrage atenția și asupra unei probleme structurale: lipsa de predictibilitate a legislației fiscale. România a avut 34 de miniștri ai Finanțelor în ultimii 36 de ani, ceea ce a afectat continuitatea politicilor fiscale și implementarea recomandărilor formulate de mediul de afaceri. În aceste condiții, digitalizarea reprezintă una dintre cele mai ample transformări ale administrației fiscale din ultimele decenii, însă eficiența sa va depinde de modul în care autoritățile vor reuși să transforme volumele uriașe de date colectate în instrumente moderne de administrare și control fiscal.