Cum stabilește Uniunea Europeană amenzile uriașe aplicate giganților din tehnologie

Amenzile de sute de milioane sau chiar miliarde de euro aplicate de Uniunea Europeană marilor companii de tehnologie atrag constant controverse și acuzații de motivație politică. Deși Bruxelles-ul susține că sancțiunile sunt calculate după criterii obiective, modul de stabilire a acestora diferă în funcție de legislația încălcată și lasă autorităților o marjă importantă de apreciere.

Discuția a fost relansată după ce Google a fost amendată recent cu 890 de milioane de euro pentru încălcarea Regulamentului privind Piețele Digitale (Digital Markets Act – DMA), iar Alibaba a primit o sancțiune de 550 de milioane de euro în baza Regulamentului privind Serviciile Digitale (Digital Services Act – DSA), arată Politico.

Formula diferă în funcție de legea încălcată

În domeniul concurenței, unde Comisia Europeană are cea mai îndelungată experiență în aplicarea sancțiunilor, amenda pornește de la un procent din vânzările anuale realizate prin produsul sau serviciul vizat de încălcare.

Analiză: Tranzacțiile imobiliare prin credit ipotecar câștigă teren, chiar dacă vânzările de locuințe sunt în scădere

14:55

Proiect de lege pentru declararea stării de criză pe piața carburanților. Măsuri propuse pentru limitarea scumpirilor la benzină și motorină

12:21

Calculul poate fi ajustat în funcție de gravitatea și durata faptei, de gradul de cooperare al companiei sau de existența unor încălcări repetate.

În schimb, în cazul Digital Markets Act, obiectivul principal nu este sancționarea companiei, ci determinarea acesteia să respecte regulile. De aceea, amenzile pot fi mult sub plafonul maxim prevăzut de regulament, respectiv 10% din cifra de afaceri anuală globală.

De exemplu, amenda de 890 de milioane de euro aplicată Google reprezintă aproximativ 0,22% din veniturile anuale ale companiei-mamă Alphabet.

Criterii obiective, dar și acuzații de arbitrar

Comisia Europeană susține că ia în calcul criterii precum gravitatea încălcării, durata acesteia, circumstanțele atenuante și necesitatea ca sancțiunea să fie proporțională.

Cu toate acestea, criticii consideră că există și o componentă de apreciere subiectivă, mai ales în dosarele cu impact politic sau economic major.

Amenda aplicată Google a fost compusă din două sancțiuni distincte – 460 de milioane de euro pentru favorizarea propriilor servicii în motorul de căutare și 430 de milioane de euro pentru practicile privind magazinul de aplicații Play Store.

Momentul aplicării sancțiunii, pe fondul tensiunilor comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite, a alimentat criticile administrației americane.

Președintele Donald Trump a calificat în repetate rânduri astfel de amenzi drept o formă de taxare indirectă a companiilor americane și a amenințat cu măsuri comerciale împotriva Uniunii Europene.

La rândul său, Comisia Europeană respinge orice influență politică asupra procesului de sancționare și afirmă că toate deciziile respectă procedurile legale.

Amenzile diferă și în cazul GDPR și DSA

În baza Digital Services Act, sancțiunile pot ajunge până la 6% din cifra de afaceri globală anuală, însă și aici autoritățile analizează gravitatea faptelor și circumstanțele fiecărui caz.

În ceea ce privește Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), competența revine autorităților naționale pentru protecția datelor, nu Comisiei Europene.

Chiar și cea mai mare amendă aplicată în baza GDPR, de 1,2 miliarde de euro împotriva Meta, a rămas mult sub plafonul maxim permis de legislație și este contestată în instanță.

Unde ajung banii din sancțiuni

În cazul amenzilor aplicate de Comisia Europeană, fondurile sunt virate la bugetul Uniunii Europene, însă doar după finalizarea tuturor procedurilor judiciare, proces care poate dura ani.

Sumele încasate nu sunt alocate unor programe specifice, ci reduc contribuțiile pe care statele membre trebuie să le vireze la bugetul comunitar.

În schimb, amenzile aplicate în baza GDPR sunt încasate de statele membre prin autoritățile naționale competente.

Impactul financiar este limitat, cel operațional poate fi major

Pentru companii precum Google, Meta sau Alibaba, sancțiunile financiare sunt importante, însă rareori afectează semnificativ rezultatele financiare.

Specialiștii consideră că obligațiile impuse de autorități privind modificarea produselor, a serviciilor sau a practicilor comerciale au, de multe ori, un impact economic mai mare decât amenzile propriu-zise.

În același timp, sancțiunile au devenit un simbol al diferențelor dintre Uniunea Europeană și Statele Unite în privința reglementării marilor platforme digitale și a concurenței pe piața tehnologică.

Următorul front: Legea europeană privind inteligența artificială

Odată cu intrarea în aplicare a Actului european privind inteligența artificială (AI Act), programată pentru 2 august, companiile care încalcă noile reguli riscă amenzi de până la 35 de milioane de euro sau 7% din cifra de afaceri anuală globală.

Și în acest caz, nivelul sancțiunilor va fi stabilit în funcție de criterii precum gravitatea și durata încălcării, precum și gradul de cooperare cu autoritățile, în timp ce aplicarea concretă a amenzilor va reveni, în majoritatea situațiilor, autorităților naționale.