Curtea de Conturi Europeană: 3,8% din cheltuielile UE din 2025 au fost afectate de erori. Fondurile de coeziune au cea mai mare rată

Curtea de Conturi Europeană (ECA) avertizează că nivelul erorilor din cheltuielile Uniunii Europene a crescut în 2025 și rămâne peste pragul considerat semnificativ de auditori. Rata estimată a erorilor a ajuns la 3,8%, de la 3,6% în 2024, ceea ce a determinat Curtea să emită, pentru al șaptelea an consecutiv, o opinie contrară asupra cheltuielilor bugetului UE.

Auditorii fac însă o distincție importantă: această rată nu reprezintă o estimare a fraudei. „Eroarea” înseamnă că o parte din banii verificați nu au fost cheltuiți în conformitate cu regulile europene și naționale aplicabile. Printre probleme se numără proiecte sau costuri neeligibile, nerespectarea regulilor de achiziții publice și lipsa documentelor justificative. În același timp, ECA a constatat că situația contabilă generală a UE este solidă: conturile pentru 2025 oferă o imagine corectă și fidelă, iar veniturile nu au fost afectate de erori semnificative. Problema se concentrează asupra modului în care sunt executate cheltuielile.

Coeziunea și agricultura concentrează cele mai mari probleme

Cele mai ridicate rate de eroare au fost identificate în două dintre principalele categorii de cheltuieli ale UE: politica de coeziune, respectiv agricultura și mediul.

Disputa Germaniei pentru Deutsche Börse riscă să blocheze reforma supravegherii piețelor de capital din UE

11:48

Trei sferturi dintre constructorii români văd fiscalitatea drept o amenințare pentru afaceri. Întârzierile la plăți sunt principalul risc

10:36

În cazul fondurilor de coeziune, rata estimată a erorilor a urcat de la 5,7% în 2024 la 6,6% în 2025. Pentru cheltuielile din agricultură și mediu, rata a crescut de la 2,6% la 3,9%. Ambele niveluri sunt peste pragul de 2% pe care ECA îl folosește pentru a determina dacă erorile sunt semnificative.

Fondurile de coeziune sunt destinate unor domenii precum dezvoltarea regională, ocuparea forței de muncă și investițiile în infrastructură și servicii. Tocmai amploarea acestor programe și numărul mare de beneficiari fac controlul cheltuielilor o problemă importantă pentru execuția bugetului european.

În eșantionul auditat de ECA, cele două categorii au reprezentat aproape două treimi din populația de audit de 130,8 miliarde de euro. Cele mai frecvente erori au fost legate de finanțarea unor proiecte, costuri, activități sau beneficiari neeligibili, încălcarea regulilor privind achizițiile publice și lipsa documentelor justificative.

Raportul arată astfel că problema nu este una izolată, ci privește mecanismele prin care fondurile sunt aprobate, verificate și decontate la nivelul statelor membre și al instituțiilor europene.

Și Mecanismul de redresare și reziliență are probleme

O atenție specială este acordată Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), instrumentul central al planului european de relansare după pandemia de COVID-19.

În 2025 au fost cheltuite 45,4 miliarde de euro prin MRR, iar ECA a identificat și în acest caz nereguli. Auditorii au emis o opinie cu rezerve asupra cheltuielilor MRR, spre deosebire de opinia contrară formulată pentru cheltuielile tradiționale ale bugetului UE.

Diferența vine din modul în care funcționează mecanismul. Spre deosebire de multe programe tradiționale, în cadrul MRR statele membre primesc bani în funcție de îndeplinirea unor jaloane și ținte stabilite în planurile naționale, nu pe baza rambursării unor costuri efectiv suportate.

ECA a identificat, printre altele, probleme privind îndeplinirea unor jaloane și ținte, finanțarea dublă și eligibilitatea unor cheltuieli. Auditorii au criticat și anumite aspecte ale evaluării de către Comisia Europeană a cererilor de plată și eficiența insuficientă a sistemelor naționale de control.

La sfârșitul lui 2025, din cele 359,9 miliarde de euro angajate în cadrul MRR, 237,5 miliarde de euro fuseseră plătite, ceea ce lasă peste 122 de miliarde de euro de achitat în ultimul an de implementare.

Noul buget UE riscă să repete modelul MRR

Avertismentul ECA vine într-un moment important pentru viitorul finanțelor europene. Comisia Europeană propune pentru perioada 2028-2034 o restructurare majoră a bugetului UE, inclusiv trecerea către un model de finanțare care se bazează într-o măsură mai mare pe atingerea unor obiective și jaloane, după logica MRR.

Curtea de Conturi consideră că experiența MRR trebuie folosită pentru a corecta vulnerabilitățile sistemului înainte ca acesta să fie extins la o parte mult mai mare a bugetului european.

Propunerea pentru 2028-2034 este de aproape 2.000 de miliarde de euro la prețurile curente, cu aproximativ 59% peste cadrul financiar 2021-2027. Comisia propune, în același timp, reducerea numărului de programe și trecerea de la șapte mari categorii bugetare la patru.

O schimbare importantă ar fi diminuarea ponderii fondurilor gestionate în comun de Comisie și statele membre și creșterea ponderii finanțării directe sau indirecte. De asemenea, o parte importantă a finanțării ar urma să fie legată de îndeplinirea unor jaloane și ținte, nu de rambursarea unor costuri eligibile.

Președintele ECA, Tony Murphy, avertizează că un buget ambițios trebuie să fie însoțit de garanții pe măsură. Din perspectiva auditorilor, dacă UE adoptă un model în care finanțarea nu mai este legată direct de costurile suportate, mecanismele de control trebuie consolidate pentru a se asigura că banii produc rezultatele pentru care au fost alocați.

Datoria UE se apropie de 1.000 de miliarde de euro

Al doilea mare risc identificat de auditori privește creșterea datoriei Uniunii Europene.

Împrumuturile contractate de UE ar putea ajunge la aproximativ 1.000 de miliarde de euro până în 2027, în principal ca urmare a finanțării programului NextGenerationEU. În plus, numai dobânzile aferente sprijinului nerambursabil acordat prin NGEU în perioada 2028-2034 ar putea ajunge la 93 de miliarde de euro.

Problema este că viitorul buget european ar putea include și noi operațiuni de împrumut. Propunerile pentru cadrul financiar 2028-2034 prevăd, între altele, posibilitatea ca statele membre să primească împrumuturi europene de până la 150 de miliarde de euro pentru planurile lor naționale. Sunt prevăzute, de asemenea, noi instrumente de finanțare pentru Ucraina și posibilitatea activării unui mecanism pentru situații de criză gravă.

ECA avertizează că extinderea acestor obligații poate reduce spațiul de manevră al bugetelor europene viitoare. Costurile cu dobânzile și rambursările vor trebui suportate într-un cadru financiar în care statele membre trebuie deja să decidă cât sunt dispuse să contribuie la bugetul comun.

Fără venituri noi, UE ar putea avea de ales între contribuții mai mari și cheltuieli mai mici

Auditorii atrag atenția că problema datoriei este legată direct de structura veniturilor viitorului buget european.

Comisia Europeană propune majorarea contribuțiilor naționale și introducerea unor noi resurse proprii. Potrivit evaluării ECA, contribuțiile naționale necesare pentru finanțarea noului cadru ar putea crește cu 81%, până la 235 de miliarde de euro anual la prețurile curente. Comisia propune și extinderea numărului de resurse proprii de la patru la nouă.

Dacă aceste noi surse de venit nu vor fi aprobate, Curtea avertizează asupra riscului unui deficit semnificativ în finanțarea ambițiilor bugetare europene. În această situație, opțiunile ar fi, în esență, majorarea contribuțiilor statelor membre sau reducerea nivelului de cheltuieli și a obiectivelor finanțate de UE.

Pentru România, problema este relevantă în special prin prisma fondurilor de coeziune și a investițiilor finanțate din bugetul european. O reformă a mecanismului de distribuire a banilor ar putea schimba modul în care sunt finanțate proiectele în perioada 2028-2034, în timp ce cerințele mai stricte privind jaloanele, indicatorii și rezultatele ar putea crește importanța capacității administrative a statelor membre.