Cutremur pe burse după numirea lui Kevin Warsh la conducerea FED. Prețul aurului s-a prăbuşit după un val de lichidări masive

Aurul și argintul trec prin cea mai abruptă corecție din ultimii ani, după ce prețul metalelor prețioase a atins maxime istorice la final de 2025.  Numirea lui Kevin Warsh la conducerea Federal Reserve, care semnalează schimbarea politicii monetare americane, a dus la întărirea dolarului american și a pus presiune pe prețul metalelor prețioase.

Potrivit Reuters, investitorii au reevaluat rapid rolul aurului ca activ de refugiu pe termen scurt. Scăderea a început vineri, cu cea mai abruptă depreciere într-o singură zi a aurului spot din 1983, de peste 9%. Argintul a scăzut cu 27%, marcând cea mai mare scădere zilnică înregistrată vreodată.

Aurul: de la refugiu la sursă de lichiditate

Din punct de vedere al structurii pieței, mișcarea este semnificativă nu atât prin amplitudine, cât prin viteza lichidării pozițiilor. Dinamica arată că aurul a fost folosit ca sursă de lichiditate într-un context de risk-off generalizat, iar investitorii au închis poziții profitabile pentru a acoperi pierderi sau marje pe alte clase de active.

Active de peste 1,7 miliarde de euro scoase la vânzare. Ce arată explozia pieței bunurilor aflate în dificultate. Valoarea activelor din „distress” aproape s-a dublat în doar câteva luni

11:32

Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare

09:55

Deprecierea pe termen scurt a prețului aurului a fost influențată mai mult de politica monetară decât de rolul său defensiv tradițional.

Întărirea dolarului american pune presiune pe prețul metalelor prețioase

Numirea lui Kevin Warsh la conducerea Federal Reserve a fost interpretată ca un semnal de control al inflației, ceea ce a dus la întărirea dolarului – un factor structural negativ pentru aur, activ denominat în dolari.

„Vânzarea simultană a metalelor prețioase și a acțiunilor americane sugerează că investitorii îl percep pe Warsh ca fiind mai dur decât pe actuala conducere”, a explicat Vivek Dhar, strateg pe mărfuri la Commonwealth Bank of Australia, citat de Reuters.

Un dolar american mai puternic – reacție clasică la anticiparea unor condiții monetare mai restrictive – a accentuat presiunea asupra aurului, argintului, petrolului și metalelor, toate denominate în dolari.

Argintul: volatilitatea „amplificată” a metalului hibrid

Argintul a înregistrat o scădere și mai severă, de peste 13%, iar în sesiunea anterioară pierduse până la 27%, cea mai mare scădere zilnică din istoria modernă a pieței. Spre deosebire de aur, argintul este: simultan metal prețios și metal industrial, mai expus la ciclul economic și mult mai sensibil la tranzacționarea cu levier.

În perioade de stres, acest profil îl transformă într-un activ cu volatilitate extremă, iar mișcările sunt amplificate de lichidarea pozițiilor speculative pe contractele futures.

Rolul CME: factorul tehnic care a accelerat vânzările

Un element-cheie în declanșarea și accelerarea scăderii a fost decizia CME Group de a majora cerințele de marjă pentru contractele futures pe aur și argint. Istoric, astfel de decizii duc la  creșterea costului de menținere a pozițiilor, reducerea participării speculative și lichidări forțate ale pozițiilor cu levier ridicat.

În acest caz, majorarea marjelor a venit într-un moment de poziționare extrem de aglomerată (crowded trade), ceea ce a amplificat mișcarea descendentă. O creștere a cerințelor de marjă este, în general, negativă pentru contractele afectate, deoarece cheltuielile de capital mai mari pot diminua participarea speculativă, reduce lichiditatea și împinge traderii să-și lichideze pozițiile.

Declinul prețului aurului vine după o perioadă de raliu istoric. Conform datelor World Gold Council și London Bullion Market Association, aurul a crescut în ultimii 10 ani de la aproximativ 1.150 USD/uncie la peste 4.700–5.000 USD/uncie, susținut de politicile monetare ultra-expansive post-2008 și post-COVID, achizițiile masive ale băncilor centrale, intensificarea riscurilor geopolitice și revenirea inflației structurale.