Cutremur pe burse după numirea lui Kevin Warsh la conducerea FED. Prețul aurului s-a prăbuşit după un val de lichidări masive

Aurul și argintul trec prin cea mai abruptă corecție din ultimii ani, după ce prețul metalelor prețioase a atins maxime istorice la final de 2025.  Numirea lui Kevin Warsh la conducerea Federal Reserve, care semnalează schimbarea politicii monetare americane, a dus la întărirea dolarului american și a pus presiune pe prețul metalelor prețioase.

Potrivit Reuters, investitorii au reevaluat rapid rolul aurului ca activ de refugiu pe termen scurt. Scăderea a început vineri, cu cea mai abruptă depreciere într-o singură zi a aurului spot din 1983, de peste 9%. Argintul a scăzut cu 27%, marcând cea mai mare scădere zilnică înregistrată vreodată.

Aurul: de la refugiu la sursă de lichiditate

Din punct de vedere al structurii pieței, mișcarea este semnificativă nu atât prin amplitudine, cât prin viteza lichidării pozițiilor. Dinamica arată că aurul a fost folosit ca sursă de lichiditate într-un context de risk-off generalizat, iar investitorii au închis poziții profitabile pentru a acoperi pierderi sau marje pe alte clase de active.

România urcă peste economii mari, dar pierde duelul regional: Unde se face mai ușor business în 2026

20:19

Ungaria ridică miza: disputa fondurilor UE riscă să lovească și Polonia

19:18

Deprecierea pe termen scurt a prețului aurului a fost influențată mai mult de politica monetară decât de rolul său defensiv tradițional.

Întărirea dolarului american pune presiune pe prețul metalelor prețioase

Numirea lui Kevin Warsh la conducerea Federal Reserve a fost interpretată ca un semnal de control al inflației, ceea ce a dus la întărirea dolarului – un factor structural negativ pentru aur, activ denominat în dolari.

„Vânzarea simultană a metalelor prețioase și a acțiunilor americane sugerează că investitorii îl percep pe Warsh ca fiind mai dur decât pe actuala conducere”, a explicat Vivek Dhar, strateg pe mărfuri la Commonwealth Bank of Australia, citat de Reuters.

Un dolar american mai puternic – reacție clasică la anticiparea unor condiții monetare mai restrictive – a accentuat presiunea asupra aurului, argintului, petrolului și metalelor, toate denominate în dolari.

Argintul: volatilitatea „amplificată” a metalului hibrid

Argintul a înregistrat o scădere și mai severă, de peste 13%, iar în sesiunea anterioară pierduse până la 27%, cea mai mare scădere zilnică din istoria modernă a pieței. Spre deosebire de aur, argintul este: simultan metal prețios și metal industrial, mai expus la ciclul economic și mult mai sensibil la tranzacționarea cu levier.

În perioade de stres, acest profil îl transformă într-un activ cu volatilitate extremă, iar mișcările sunt amplificate de lichidarea pozițiilor speculative pe contractele futures.

Rolul CME: factorul tehnic care a accelerat vânzările

Un element-cheie în declanșarea și accelerarea scăderii a fost decizia CME Group de a majora cerințele de marjă pentru contractele futures pe aur și argint. Istoric, astfel de decizii duc la  creșterea costului de menținere a pozițiilor, reducerea participării speculative și lichidări forțate ale pozițiilor cu levier ridicat.

În acest caz, majorarea marjelor a venit într-un moment de poziționare extrem de aglomerată (crowded trade), ceea ce a amplificat mișcarea descendentă. O creștere a cerințelor de marjă este, în general, negativă pentru contractele afectate, deoarece cheltuielile de capital mai mari pot diminua participarea speculativă, reduce lichiditatea și împinge traderii să-și lichideze pozițiile.

Declinul prețului aurului vine după o perioadă de raliu istoric. Conform datelor World Gold Council și London Bullion Market Association, aurul a crescut în ultimii 10 ani de la aproximativ 1.150 USD/uncie la peste 4.700–5.000 USD/uncie, susținut de politicile monetare ultra-expansive post-2008 și post-COVID, achizițiile masive ale băncilor centrale, intensificarea riscurilor geopolitice și revenirea inflației structurale.