Bursele americane, sub presiune după anunțul lui Trump privind succesiunea la Fed. Investitorii reacționează la numirea lui Kevin Warsh

Piețele bursiere din Statele Unite au înregistrat scăderi vineri, pe fondul reacțiilor investitorilor la decizia președintelui Donald Trump de a-l nominaliza pe Kevin Warsh drept succesor al lui Jerome Powell la conducerea Rezervei Federale. Anunțul a generat incertitudine pe Wall Street, unde o parte a investitorilor percep această mutare drept una agresivă, cu potențial de a schimba direcția politicii monetare americane într-un moment sensibil pentru economie și piețe.

La mijlocul ședinței de tranzacționare, principalii indici bursieri se aflau pe roșu. Dow Jones Industrial Average scădea cu aproximativ 0,86%, S&P 500 pierdea 0,57%, iar Nasdaq Composite înregistra un declin de 0,74%. Indicele Russell 2000, care reflectă evoluția companiilor cu capitalizare mică și este considerat mai sensibil la dinamica ratelor dobânzilor, a coborât cu 1,6%. Nominalizarea lui Warsh, fost guvernator al Fed și cunoscut critic al băncii centrale, vine într-un context în care investitorii încearcă să anticipeze viitoarea traiectorie a dobânzilor. Deși este perceput ca un susținător al unor rate mai scăzute, Warsh nu este asociat cu o relaxare monetară agresivă, ceea ce a amplificat prudența piețelor, arată Reuters.

Politica monetară, inflația și așteptările investitorilor

Kevin Warsh, în vârstă de 55 de ani, este cunoscut pentru pozițiile sale critice față de rolul extins al Rezervei Federale în economie. Dacă va fi confirmat de Senat, acesta ar urma să preia conducerea Fed în luna mai, odată cu expirarea mandatului lui Jerome Powell. În trecut, Warsh a susținut că banca centrală ar trebui să își reducă intervențiile și să își regândească abordarea politicii monetare, poziție care contrastează cu măsurile adoptate în ultimii ani pentru susținerea creșterii economice.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Investitorii se află astfel într-o zonă de incertitudine, încercând să evalueze dacă viitorul șef al Fed va pune un accent mai mare pe combaterea inflației sau va susține reduceri de dobândă pentru stimularea economiei. Datele economice recente au contribuit la această stare de neliniște. Prețurile de producție au crescut peste așteptări în luna decembrie, semnalând posibile presiuni inflaționiste în lunile următoare.

În ciuda acestor semnale, piețele continuă să parieze pe cel puțin două reduceri ale ratelor dobânzii, de câte 25 de puncte de bază, până la finalul anului 2026. La începutul săptămânii, Rezerva Federală a menținut ratele neschimbate, întrerupând un ciclu de relaxare monetară care susținuse puternic acțiunile americane în ultimele trimestre.

Indicele de volatilitate CBOE, cunoscut drept „indicatorul fricii” de pe Wall Street, a scăzut la aproximativ 17,3 puncte, după ce atinsese un maxim săptămânal de peste 19 puncte, semn că tensiunile persistă, dar nu au degenerat într-o panică generalizată.

Evoluții contrastante în sectorul companiilor și pe piețele de mărfuri

La nivel sectorial, reacțiile investitorilor au fost mixte. Acțiunile Apple au scăzut după publicarea rezultatelor financiare trimestriale, în pofida unei prognoze de creștere a veniturilor mai bună decât așteptările, de până la 16% pentru trimestrul martie. Compania a avertizat însă că majorarea costurilor cu cipurile de memorie începe să afecteze profitabilitatea, aspect care a temperat entuziasmul pieței.

Săptămâna a fost marcată de reacții puternice la rezultatele marilor companii din sectorul tehnologic. Microsoft a înregistrat cea mai slabă zi bursieră din martie 2020, după ce veniturile din cloud nu au reușit să impresioneze investitorii, în timp ce Meta Platforms a consemnat anterior un avans de aproximativ 10%. Tesla a crescut cu aproape 5%, pe fondul informațiilor privind posibile colaborări între SpaceX și producătorul de vehicule electrice, precum și alte companii controlate de Elon Musk.

Reorientare către companii cu capitalizare mică

În ansamblu, investitorii au devenit mai selectivi, în condițiile în care tranzacțiile legate de inteligența artificială, care au propulsat acțiunile americane la maxime istorice în ultimul an, dau semne de aglomerare. Acest context a determinat o reorientare către companii cu capitalizare mică și alte segmente mai puțin exploatate anterior. Indicele Russell 2000 și S&P 600 erau pe cale să încheie luna ianuarie cu un avans de aproape 5%, comparativ cu creșteri de puțin peste 1% pentru S&P 500 și Nasdaq.

În paralel cu evoluțiile bursiere, piețele de mărfuri au resimțit impactul aprecierii dolarului american. Prețurile aurului au scăzut vineri cu până la 8%, coborând sub pragul de 5.000 de dolari pe uncie, după ce dolarul s-a întărit în urma anunțului privind nominalizarea lui Warsh. Aurul atinsese anterior un nivel record de peste 5.590 de dolari pe uncie și se afla pe cale să înregistreze cea mai puternică creștere lunară din 1999.

Vânzările masive au fost descrise de analiști drept o mișcare de marcare a profiturilor, amplificată de schimbările de așteptări legate de politica monetară. Argintul spot a scăzut cu aproximativ 18%, în timp ce platina și paladiul au consemnat pierderi de două cifre procentuale. Indicele dolarului american a crescut cu circa 0,4%, ceea ce a făcut metalele prețioase mai scumpe pentru investitorii din afara Statelor Unite.

În acest context, acțiunile companiilor miniere de aur și argint listate la bursele americane au înregistrat scăderi semnificative, iar sectorul materialelor a fost printre cele mai afectate din S&P 500. Totuși, analiștii subliniază că, pe termen mai lung, aurul continuă să fie perceput ca o alocare strategică de portofoliu, într-un mediu marcat de incertitudine politică, creșterea datoriei publice și riscuri geopolitice.