Arbitraj secret la Stockholm: acuzații de mită și fraudă împotriva Shell, Eni și Chevron

Un arbitraj internațional desfășurat la Stockholm a adus în prim-plan acuzații grave de corupție și fraudă care zguduie industria petrolieră globală. Guvernul Kazahstanului susține că oficiali ai statului au acceptat mită pentru a aproba costuri de miliarde de dolari facturate de mari companii petroliere internaționale, printre care Shell, Eni și Chevron. Cazul vizează unul dintre cele mai importante proiecte energetice ale țării și riscă să aibă implicații financiare și juridice majore la nivel internațional.

Potrivit unor surse citate de Reuters, într-un arbitraj confidențial câștigat în Suedia, autoritățile kazahe au prezentat dovezi care indică existența unui sistem extins de plăți ilegale și cheltuieli neeligibile, tolerate de stat în perioada fostului președinte Nursultan Nazarbaiev.

Miza financiară: până la 4 miliarde de dolari cerute înapoi de stat

Guvernul Kazahstanului solicită recuperarea unor sume cuprinse între 2 și 4 miliarde de dolari, bani plătiți în principal între anii 2010 și 2020. Disputa vizează costuri facturate de un consorțiu internațional care exploatează câmpul de gaze și condensat Karachaganak, unul dintre cele mai mari zăcăminte din Asia Centrală.

Weekend la Viena: cum descoperi farmecul autentic al orașului imperial în doar câteva zile

11:19

Grecia: băncile nu pot susține pe deplin economia după criza financiară

10:37

Consorțiul este format din Shell, Eni, Chevron, Lukoil și compania de stat Kazmunaygas. Autoritățile kazahe contestă eligibilitatea unor cheltuieli de miliarde de dolari, susținând că acestea au fost aprobate în urma unor acte de corupție și nu ar fi trebuit rambursate de stat.

Un tribunal de arbitraj de la Stockholm a decis, pe 20 ianuarie, în favoarea Kazahstanului pe mai multe categorii de costuri disputate. Hotărârea este confidențială, iar decizia finală privind suma exactă ce trebuie recuperată este așteptată în cursul acestui an.

Tribunalul: statul a tolerat „corupția și cleptocrația”

În motivarea sa, tribunalul notează că autoritățile kazahe au admis că, până în 2022, statul a tolerat „corupția și cleptocrația”. Guvernul susține că oficiali locali au fost mituiți pentru a aproba cheltuieli care nu erau eligibile pentru recuperare din partea statului, inclusiv facturi pentru lucrări supraevaluate sau inexistente.

Surse apropiate dosarului afirmă că sistemul ar fi funcționat prin intermediul subcontractorilor, care plăteau oficiali pentru a obține aprobări rapide și favorabile. În unele cazuri, ar fi fost decontate inclusiv lucrări fictive, fără acoperire reală în teren.

Ministrul kazah al energiei a calificat decizia tribunalului drept „foarte bună și încurajatoare”, subliniind că statul își apără interesele financiare. Companiile implicate, inclusiv Eni, Chevron, Shell și Kazmunaygas, au refuzat să comenteze public acuzațiile.

Legătura cu perioada Nazarbaiev și schimbările politice ulterioare

Nursultan Nazarbaiev a condus Kazahstanul până în 2019, însă a continuat să exercite o influență semnificativă asupra instituțiilor statului până în 2022. După protestele violente din acel an, soldate cu sute de morți, fostul lider a fost înlăturat din funcțiile-cheie, iar mai mulți membri ai familiei sale au fost demiși din poziții publice și din companii de stat.

Autoritățile actuale susțin că multe dintre practicile contestate își au originea în acea perioadă și că statul încearcă acum să recupereze pierderile generate de un sistem considerat profund viciat.

Dovezi din Italia și acuzații privind subcontractorii

Avocații Kazahstanului au prezentat în arbitraj documente provenite dintr-un dosar penal din Italia. În acel dosar, mai mulți contractori italieni au recunoscut, în 2017, că au mituit oficiali kazahi pentru a obține lucrări la Karachaganak și la zăcământul offshore Kashagan.

Documentele descriu un mecanism prin care subcontractorii plăteau sume ilegale pentru aprobarea unor costuri umflate, iar în unele situații pentru facturarea unor lucrări care nu au fost realizate. Aceste probe au fost folosite pentru a susține afirmațiile privind caracterul sistemic al fraudei.

Procese paralele în SUA, Elveția și Suedia

Arbitrajul de la Stockholm nu este singurul front juridic deschis de Kazahstan. Autoritățile folosesc același set de documente într-un proces civil la Geneva, unde statul încearcă să recupereze sume considerate câștiguri ilicite, păstrate în bănci elvețiene.

În paralel, guvernul kazah a inițiat acțiuni în Statele Unite pentru a obține probe de la un fost director al Eni și de la un angajat Kazmunaygas. Oficialii susțin că aceștia ar deține informații relevante despre schema de fraudare a contractelor petroliere.

Kazahstanul se află de ani de zile în dispute cu marile companii petroliere privind nivelul costurilor. În 2023, statul a deschis două arbitraje majore, la Stockholm și Geneva, contestând aproximativ 3,5 miliarde de dolari pentru Karachaganak și peste 13 miliarde de dolari pentru proiectul Kashagan.

Litigii vechi, rezolvate anterior prin cedări de participații

În trecut, conflictele dintre Kazahstan și consorțiile petroliere internaționale au fost soluționate prin acorduri amiabile. În urma unor astfel de negocieri, statul a obținut participații mai mari în proiecte strategice, inclusiv 10% din Karachaganak în 2011 și 8% din Kashagan în 2008.