În contextul tensiunilor tot mai accentuate și al riscurilor de atacuri hibride venite din partea Rusiei, Danemarca a decis să implementeze o soluție tehnologică avansată pentru a-și proteja infrastructura subacvatică critică. Astfel, în Marea Baltică au fost desfășurate nave autonome denumite „saildrones”, care vor monitoriza activitatea maritimă și vor contribui la supravegherea sporită a zonei.
Aceste nave autonome, fabricate în Statele Unite ale Americii, au o lungime de aproximativ 10 metri și seamănă cu niște bărci cu vele, dar sunt concepute exclusiv pentru colectarea de date. Echipate cu inteligență artificială, mai mulți senzori, camere și radar, „saildrones” oferă o imagine mult mai detaliată și precisă asupra activității maritime decât sateliții convenționali, scrie The Guardian.
Compania californiană Saildrone, care produce aceste vehicule, a colaborat anterior cu Marina SUA pentru a combate traficul de droguri și pescuitul ilegal. Prezența lor în apele daneze marchează prima utilizare în scopuri de apărare în apele europene.
Richard Jenkins, CEO-ul Saildrone, explică scopul acestor nave:
„Scopul Saildrone este să ofere ochi și urechi acolo unde anterior nu aveam astfel de mijloace de supraveghere.”
În ultimii ani, Rusia a fost acuzată că folosește o „flotă fantomă” – nave vechi, în special petroliere, care transportă ilegal petrol către China și India, ocolind sancțiunile internaționale. Aceste nave pot fi implicate și în activități de sabotaj asupra infrastructurii subacvatice, cum ar fi cablurile de date sau conductele petroliere.
Jenkins subliniază:
„Vedem cum flotele comerciale sunt folosite în scopuri militare. Fie că este vorba de această flotă fantomă rusă care încalcă sancțiunile, fie că încearcă să facă lucruri necurate, cum ar fi deteriorarea infrastructurii, trebuie să fim capabili să monitorizăm aceste activități.”
Forțele armate daneze au început să folosească patru astfel de „saildrones” în Marea Baltică pentru teste operaționale, cu scopul de a-și îmbunătăți capacitatea de supraveghere maritimă și colectare de informații.
Pentru a acoperi întreaga zonă a Mării Baltice, ar fi necesare între 10 și 20 de astfel de nave autonome, care pot funcționa pe bază de diesel, energie eoliană și solară. Fiecare unitate poate rămâne în larg timp de peste un an, deși durata medie de operare este de aproximativ 100 de zile.
Parteneriatul cu o companie americană a stârnit îngrijorări în rândul liderilor din domeniul tehnologiei din Danemarca. David Heinemeier Hansson, inginer software și antreprenor, a declarat pentru postul danez DR:
„Problema cu companiile americane este că trebuie să respecte legile americane, ordinele președintelui american. Acesta poate cere date oricând și poate închide un cont oricând.”
Și Jacob Herbst, șeful Consiliului Danez pentru Securitate Cibernetică, a avertizat:
„Având în vedere situația internațională actuală, trebuie să fim extrem de atenți când alegem furnizori americani în acest domeniu.”
În replică, Richard Jenkins a precizat că în Danemarca nu sunt colectate date clasificate și că toate informațiile sunt criptate integral.
Aceste nave autonome reprezintă o soluție inovatoare, combinând mai multe surse de energie și tehnologii avansate pentru a oferi o monitorizare continuă și eficientă a unei zone maritime sensibile. Capacitatea lor de a funcționa autonom, fără intervenție umană constantă, le face ideale pentru supravegherea unor zone extinse și dificile.