Doar 10% dintre români economisesc pentru avere. Restul strâng bani de teamă că vor veni vremuri grele

Tot mai mulți români încearcă să economisească, însă puțini reușesc să transforme acest obicei într-o strategie reală de construire a averii. Costurile ridicate ale vieții, facturile tot mai mari și incertitudinile economice îi determină pe oameni să pună bani deoparte în principal pentru situații neprevăzute, nu pentru investiții sau dezvoltarea patrimoniului.

Datele unui studiu recent realizat de INS arată că doar patru din zece români reușesc să economisească în mod constant. Chiar și în rândul acestora, economiile sunt relativ reduse, iar scopul principal rămâne protecția financiară în fața unor eventuale probleme.

Teama de viitor îi împinge pe români să strângă bani pentru urgențe

Pentru mulți oameni, economisirea nu mai reprezintă un pas către prosperitate, ci o măsură de apărare împotriva unui viitor imprevizibil. Creșterea costului vieții și presiunea cheltuielilor curente au schimbat modul în care românii privesc banii.

Pensia medie a crescut ușor în trimestrul II, dar numărul pensionarilor a scăzut. Diferențe mari între județe

12:33

Chiriile au explodat în ultimul an: scumpiri de aproape 40%. Motorina și benzina au urmat în top

11:54

Mulți spun că facturile, alimentele și costurile zilnice lasă tot mai puțin spațiu pentru economii consistente. În aceste condiții, cei care reușesc să pună ceva deoparte preferă să creeze o rezervă financiară pentru eventuale probleme medicale, pierderea locului de muncă sau alte situații neprevăzute.

Studiul relevă că 86% dintre cei care economisesc fac acest lucru pentru a avea o plasă de siguranță. Practic, economiile sunt percepute mai degrabă ca o măsură de supraviețuire financiară decât ca un instrument de dezvoltare a bunăstării.

Mulți români consideră că nu își permit să își asume riscuri și preferă să aibă bani disponibili rapid în cazul unei urgențe.

Doar unul din zece români economisește pentru a-și construi averea

Unul dintre cele mai relevante aspecte evidențiate de cercetare este faptul că foarte puțini români economisesc cu scopul de a investi și de a-și crește patrimoniul.

Doar aproximativ 10% dintre respondenți au declarat că pun bani deoparte pentru acumularea de avere pe termen lung. Restul preferă să își concentreze resursele financiare pe siguranță imediată și pe acoperirea eventualelor dificultăți care pot apărea. Această diferență evidențiază un nivel redus al apetitului pentru investiții și o preocupare dominantă pentru stabilitatea financiară pe termen scurt.

În contextul economic actual, mulți oameni consideră că este mai important să aibă acces rapid la bani decât să urmărească randamente potențial mai mari prin investiții.

Rezervele financiare rămân fragile pentru milioane de români

Chiar și în cazul celor care au reușit să economisească, rezervele disponibile sunt adesea insuficiente pentru a face față unei perioade îndelungate fără venituri.

Aproape trei din zece români afirmă că, dacă și-ar pierde principala sursă de venit, economiile acumulate le-ar permite să își acopere cheltuielile pentru mai puțin de trei luni.

Situația este și mai îngrijorătoare în cazul perspectivelor pe termen lung. Doar 19% dintre respondenți spun că ar putea rezista financiar timp de un an folosind exclusiv banii economisiți. Aceste cifre arată gradul ridicat de vulnerabilitate financiară existent în rândul populației și dependența puternică de veniturile lunare.

Pentru multe familii, orice întrerupere a salariului sau a pensiei poate genera dificultăți semnificative într-un interval relativ scurt.

Românii preferă siguranța conturilor bancare și a banilor păstrați acasă

Deși interesul pentru investiții este în creștere, majoritatea românilor continuă să aleagă variantele tradiționale de economisire.

Conturile bancare și depozitele rămân principalele instrumente utilizate pentru păstrarea economiilor. În unele cazuri, oamenii preferă chiar să țină banii acasă, considerând că astfel îi pot accesa imediat atunci când au nevoie. Această preferință este alimentată de dorința de siguranță și de reticența față de produsele financiare considerate mai complexe.

Mulți români se tem de volatilitatea piețelor și preferă să renunțe la potențiale câștiguri mai mari în schimbul unui control direct asupra economiilor proprii.

Aurul, imobiliarele și titlurile de stat rămân printre opțiunile preferate

Specialiștii din domeniul financiar atrag atenția că nu există o formulă universală pentru administrarea banilor. Alegerea depinde de obiectivele fiecărei persoane, de nivelul veniturilor și de toleranța la risc.

În rândul românilor interesați de investiții pe termen lung, aurul este în continuare perceput ca o metodă eficientă de conservare a puterii de cumpărare. La fel, investițiile imobiliare continuă să fie considerate o variantă sigură pentru protejarea valorii economiilor.

Pe lista opțiunilor preferate se află și acțiunile, obligațiunile și titlurile de stat, instrumente care au început să atragă interesul unei părți tot mai mari a populației.

Primele sacrificii apar la vacanțe, restaurante și cumpărături

Atunci când bugetul devine insuficient, românii aleg să reducă în primul rând cheltuielile considerate neesențiale.

Vacanțele, mesele în oraș, ieșirile de agrement și cumpărăturile de haine sunt printre primele categorii de cheltuieli care sunt eliminate sau diminuate. Prin aceste ajustări, oamenii încearcă fie să păstreze o rezervă financiară minimă, fie să facă față creșterii costurilor de trai.