Draghi avertizează: Europa trebuie să se miște mai repede spre integrare dacă vrea să rămână o putere globală

Europa riscă să devină „subordonată, divizată și dezindustrializată” dacă nu accelerează procesul de integrare și nu acceptă forme flexibile de cooperare între statele membre, a avertizat luni fostul președinte al Băncii Centrale Europene și fost prim-ministru al Italiei, Mario Draghi. Declarațiile au fost făcute la Bruxelles, în cadrul unei ceremonii academice organizate la Universitatea din Leuven, Belgia, unde Draghi a primit titlul de doctor honoris causa.

Mesajul transmis de Draghi a fost unul tranșant: Uniunea Europeană contează pe scena mondială doar în domeniile în care statele membre au acceptat să își pună în comun competențele. În rest, lipsa de unitate transformă Europa într-un actor slab, ușor de fragmentat și marginalizat în competiția globală dominată de Statele Unite și China, confprm Politico.

De la confederație la federație, condiția pentru putere

„Puterea necesită ca Europa să treacă de la confederație la federație”, a declarat Mario Draghi, subliniind că influența internațională a Uniunii este direct legată de nivelul de integrare dintre statele membre. Potrivit fostului oficial, blocul comunitar este respectat ca putere globală doar acolo unde deciziile sunt luate la nivel comun.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

„Acolo unde Europa s-a federat, [cum ar fi] în ceea ce privește comerțul, concurența, piața unică, politica monetară, suntem respectați ca o putere și negociem ca una singură”, a spus Draghi, făcând referire la acordurile comerciale recente negociate de Uniunea Europeană cu India și state din America Latină.

În aceste domenii, a explicat el, UE reușește să vorbească pe o singură voce și să obțină rezultate comparabile cu cele ale marilor actori globali. În schimb, în sectoarele în care statele insistă să păstreze controlul exclusiv, Europa rămâne vulnerabilă și lipsită de greutate geopolitică.

Integrare „cu viteze diferite”, fără temeri politice

Mario Draghi a pledat deschis pentru acceptarea unei integrări „cu viteze diferite”, în care grupuri de state dispuse să avanseze mai rapid să poată coopera mai strâns, fără a fi blocate de reticența altora. „Trebuie să luăm măsurile posibile în prezent, împreună cu partenerii care sunt cu adevărat dispuși, în domeniile în care se pot înregistra progrese”, a declarat el.

Mesajul vine într-un moment în care Uniunea Europeană se confruntă cu diviziuni interne majore, atât pe teme economice, cât și pe chestiuni de securitate și politică externă. Draghi a sugerat că teama de fragmentare nu ar trebui să împiedice statele să acționeze, atâta timp cât obiectivul final rămâne consolidarea puterii europene.

Europa, prinsă între SUA, China și războiul din Ucraina

Apelul fostului premier italian este formulat într-un context geopolitic tensionat. Europa se confruntă simultan cu presiunea competiției economice cu Statele Unite și China, cu războiul declanșat de Rusia în Ucraina și cu o relație transatlantică mai complicată decât în trecut.

„Acesta este un viitor în care Europa riscă să devină subordonată, divizată și dezindustrializată în același timp”, a avertizat Draghi. El a adăugat că „o Europă care nu își poate apăra interesele nu își va păstra valorile mai mult timp”, sugerând că slăbiciunea economică și politică poate eroda inclusiv fundamentul democratic al Uniunii.

Domeniile în care Europa este vulnerabilă

Potrivit lui Draghi, principalele puncte slabe ale Uniunii Europene se regăsesc exact în acele domenii în care capitalele naționale refuză să cedeze competențe: apărarea, politica industrială și afacerile externe. În aceste sectoare, lipsa unei abordări comune reduce drastic capacitatea Europei de a acționa coerent.

„Suntem tratați ca un ansamblu lax de state de dimensiuni medii care trebuie divizate și tratate în consecință”, a spus fostul șef al BCE, descriind modul în care actorii globali percep Uniunea atunci când aceasta nu acționează unitar.

Această fragmentare, a sugerat Draghi, nu este doar o problemă de imagine, ci una cu efecte concrete asupra investițiilor, securității și competitivității economice a Europei.

Exemplul Groenlandei și redescoperirea solidarității

În discursul său, Mario Draghi a oferit și un exemplu recent de unitate europeană, lăudând poziția comună a Uniunii în cazul Groenlandei. Potrivit lui, decizia blocului comunitar de a rezista presiunilor venite din partea Statelor Unite a demonstrat că solidaritatea europeană este posibilă atunci când există o amenințare clară.

„Stând uniți în fața amenințării directe, europenii au descoperit solidaritatea care anterior părea inaccesibilă”, a afirmat Draghi, sugerând că acest tip de reacție ar trebui să devină regulă, nu excepție.

Draghi și Letta, arhitecții noii viziuni economice europene

Mario Draghi urmează să participe săptămâna viitoare la o reuniune informală a liderilor europeni, dedicată direcției de dezvoltare și competitivității Uniunii Europene. La discuții va fi prezent și un alt fost prim-ministru italian, Enrico Letta.

Cei doi au elaborat rapoarte economice ample care stau la baza celui de-al doilea mandat al Ursulei von der Leyen la conducerea Comisiei Europene. Documentele propun reforme structurale menite să consolideze piața unică, să stimuleze investițiile și să reducă decalajul față de marile economii globale.