Cursa AI: poate Europa recupera decalajul față de SUA și China?

Cursa globală pentru supremația AI este dominată de SUA și China, iar Europa încearcă să-și definească propriul drum între reglementare și inovare.

Miza este uriașă, iar mulți se întreabă dacă Uniunea Europeană mai are timp și resurse pentru a recupera decalajul față de cele două puteri economice și, astfel, pentru a deveni un jucător major în acest sector strategic extrem de sensibil.

Cursa globală pentru supremația în sectorul AI: mai poate Europa ajunge din urmă SUA și China?

Foto: Puterea financiară

„Țară producătoare de elicoptere din 2030″: ce cumpără de fapt România cu 1,11 miliarde de euro — și de ce hala goală de la Ghimbav e cea mai bună lecție a programului

11:55

Industria României intră în a doua treaptă a recesiunii: declinul s-a dublat ca ritm, iar comenzile arată că urmează mai rău

15:57

Uniunea Europeană se află într-o situație paradoxală în competiția globală pentru inteligența artificială. A devenit un model internațional în materie de reglementare, însă la capitolele inovare și investiții rămâne în urma SUA și a Chinei. Marea întrebare este dacă UE mai poate recupera acest decalaj, potrivit unei analize Euronews.

Cifrele nu sunt deloc de partea Europei. Statele Unite au creat 40 de modele fundamentale AI, iar China a dezvoltat 15. Spre comparație, toată Europă a contribuit cu doar trei astfel de modele de inteligență artificială. În aproape toate domeniile-cheie – infrastructură, finanțare, ecosisteme de startup-uri și cercetare aplicată – UE este depășită de principalii competitori globali. Singura zonă în care excelează rămâne reglementarea.

În timp ce Washingtonul și Beijingul investesc masiv în centre de date, talente și companii emergente, Europa s-a concentrat pe cadrul legislativ. Fragmentarea politică a celor 27 de state membre și birocrația complexă au frânat progresul, iar inițiativele avansează în mod inegal. Specialiștii aleg să plece, iar capitalul se îndreaptă spre piețe mai permisive.

UE promite să revină în cursa AI. Creierele Europei, atrase de alte piețe

În ciuda criticilor, liderii europeni resping ideea unei competiții pierdute. În strategia UE pentru inteligența artificială din 2025, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că „AI va fi pe primul loc”. Ea a promis că se vor face eforturi susținute pentru a transforma Europa într-un „continent al inteligenței artificiale”.

La „Summit-ul de acțiune pentru AI” de la Paris, din februarie anul trecut, von der Leyen a declarat că „cursa AI este departe de a se fi încheiat”. Ea a subliniat că lumea se află încă la început și că poziția de lider global rămâne deschisă.

Europa continuă să formeze specialiști de top, dar nu reușește să-i păstreze. UE are cu aproximativ 30% mai mulți profesioniști în AI pe cap de locuitor decât SUA. Totuși, diferențele de finanțare, oportunitățile de carieră și flexibilitatea reglementărilor îi determină pe mulți să se orienteze către alte piețe.

Trei din patru doctoranzi europeni în AI care studiază în universități americane rămân în SUA cel puțin cinci ani. La nivel global, o treime dintre specialiștii în AI din afara Statelor Unite aleg să se mute acolo. Această pierdere constantă de capital uman ridică semne de întrebare privind capacitatea Europei de a concura pe termen lung.

Diferențele sunt majore. Investițiile anuale în AI din SUA ajung la 60-70 de miliarde de dolari. În schimb, în UE, acestea se situează la pragul de doar circa 7-8 miliarde. În ultimul deceniu, investițiile private americane au depășit 400 de miliarde de dolari. Statele membre ale UE au cumulat doar în jur de 50 de miliarde.

Lipsa centrelor de date, marele minus al Europei

Lipsa finanțării se vede clar în infrastructură. Europa are mai puține centre de date și o capacitate de calcul AI mult inferioară SUA și Chinei. Pentru a corecta aceaastă situație, Comisia Europeană a lansat proiecte dedicate construcției de „fabrici” și „gigafabrici” de AI.

Prin programul InvestAI, Bruxelles-ul vizează mobilizarea a 200 de miliarde de euro. Din această sumă, 20 de miliarde vor fi destinate construirii a cinci gigafabrici AI. Fiecare ar urma să dispună de peste 100.000 de cipuri AI avansate. Programul EuroHPC a primit deja 76 de propuneri din 16 state membre. Obiectivul este triplarea capacității centrelor de date europene în următorii 5-7 ani.

În paralel, finanțarea publică pentru AI a crescut. Horizon Europe și Digital Europe alocă peste un miliard de euro. În aprilie 2025, „Planul de acțiune pentru continentul AI” a mobilizat 20 de miliarde de euro, iar alt un miliard a fost adăugat prin strategia „Apply AI”, lansată în octombrie.

Cu toate acestea, multe inițiative sunt încă la început. Între timp, furnizorii americani de cloud operează deja clustere hyperscale dedicate AI. Chiar și supercomputerele europene sunt folosite mai ales pentru calcul tradițional, nu pentru antrenarea modelelor AI la scară largă.

Capitalul de risc, frâna inovării europene

Diferențele sunt evidente și în zona capitalului de risc. Startup-urile europene de AI atrag, în medie, 8,5 milioane de dolari în rundele inițiale. În SUA, media este de 13 milioane de dolari. Fondurile americane administrează aproximativ 270 de miliarde de dolari, în timp ce, în Europa, suma este de doar 44 de miliarde de dolari.

Această realitate limitează extinderea companiilor europene și influențează decizia privind sediul legal. Clark Parsons, liderul European Startup Network, oferă un exemplu clar. Lovable, compania  cu cea mai rapidă creștere din Europa, este înregistrată în Delaware. Motivul este simplu, și anume accesul mai facil la capital în SUA.

Mobilitatea capitalului în interiorul UE rămâne redusă. Doar 18% din capitalul de risc traversează granițele europene. Diferențele dintre marile hub-uri și piețele din sudul și estul continentului sunt semnificative.

Birocrația și provocările reglementării

Legea privind AI-ul este pilonul central al strategiei europene. Aceasta se bazează pe o abordare proporțională cu riscul. Scopul este prevenirea manipulării, discriminării și utilizării abuzive a tehnologiilor biometrice, iar obiectivul final este consolidarea încrederii publice.

Aplicarea legii diferă însă de la o țară la alta. State precum Italia, Spania, Danemarca sau Irlanda au făcut progrese, însă, altele nu dispun încă de structuri funcționale. Criticii avertizează că birocrația și incertitudinea juridică încetinesc inovarea. Economistul Mario Draghi a subliniat că legislația trebuie să rămână „proporțională” și să sprijine dezvoltarea.

Pentru companii, efectele sunt concrete. Ciclurile de vânzare sunt cu 30% mai lungi, iar tranzacțiile sunt cu 50% mai mici. Costurile de extindere cresc într-o piață fragmentată în 27 de jurisdicții. Diferențele se reflectă și în accesul la date, afectat de interpretări variate ale GDPR și ale legislației privind drepturile de autor.

Dependența europeană în era AI

Europa rămâne dependentă de SUA și China pentru componentele esențiale ale ecosistemului AI. Modelele lingvistice dominante sunt dezvoltate în afara UE. Piața europeană de cloud este controlată în proporție de 65% de Amazon Web Services, Microsoft Azure și Google Cloud. Per total, furnizorii americani dețin aproximativ 72% din piață. Companiile europene controlează sub 20%.

SUA au o capacitate de supercalcul AI de 17 ori mai mare decât Europa. Dețin 74% din calculul AI de înaltă performanță la nivel global. Cele mai avansate cipuri AI sunt proiectate și fabricate în afara UE. Între timp, China avansează rapid în zona brevetelor și a AI generative.

Ultima șansă a UE în cursa AI

Sub presiunea criticilor, Comisia Europeană a început să își revizuiască abordarea. În noiembrie anul trecut, a fost lansată o analiză a regulilor privind inovarea digitală. Scopul este simplificarea legislației și stimularea competitivității.

Cursa globală pentru AI nu este încă decisă. Totuși, mesajul este clar. Fără investiții accelerate, mai puțină fragmentare și o piață unică funcțională, șansele Europei de a recupera diferența se reduc rapid.