Prima pagină » E-commerce-ul din România a ajuns la 12,9 miliarde de euro în 2025 și domină Europa de Est

E-commerce-ul din România a ajuns la 12,9 miliarde de euro în 2025 și domină Europa de Est

E-commerce-ul din România a ajuns la 12,9 miliarde de euro în 2025 și domină Europa de Est

Piața de comerț electronic din România a continuat să se extindă în 2025, ajungând la o valoare de 12,9 miliarde de euro, potrivit datelor din European E-Commerce Report 2026. Valoarea reprezintă o creștere de 10% față de anul precedent și plasează România pe primul loc în Europa de Est în ceea ce privește dimensiunea sectorului de e-commerce. Raportul a fost realizat de Centre for Market Insights din cadrul Amsterdam University of Applied Sciences pentru Ecommerce Europe și EuroCommerce și indică o dezvoltare rapidă a pieței românești în ultimii ani.

În 2021, valoarea comerțului electronic local era estimată la 6,1 miliarde de euro. În numai patru ani, aceasta s-a mai mult decât dublat. Pentru 2026, autorii studiului anticipează o nouă creștere, până la aproximativ 13,5 miliarde de euro, ceea ce ar confirma menținerea tendinței de extindere a comerțului online din România.

România concentrează mai mult de jumătate din e-commerce-ul Europei de Est

Poziția României este relevantă nu doar prin valoarea absolută a pieței, ci și prin ponderea pe care aceasta o are în regiunea Europei de Est. În 2025, comerțul electronic din regiune a însumat 23,3 miliarde de euro, iar piața românească a reprezentat mai mult de jumătate din această valoare.

În comparația cu statele din Europa Centrală și de Est, România se află, de asemenea, în grupul celor mai mari economii digitale. Cheltuielile românilor pentru cumpărarea online de bunuri și servicii au ajuns la 12,9 miliarde de euro, o valoare apropiată de cea înregistrată de Cehia, de 12,1 miliarde de euro.

Piața românească depășește, potrivit raportului, valorile consemnate în Austria, Ungaria și Bulgaria. Polonia rămâne însă principala piață regională dacă este analizată întreaga zonă a Europei Centrale și de Est, cu o valoare estimată a comerțului electronic de 47,4 miliarde de euro.

Dinamica din România a fost mai rapidă decât media Europei Centrale. Creșterea de 10% consemnată în 2025 a depășit avansul mediu de 8% al acestei regiuni. În Europa de Est, însă, ritmul a fost mai accelerat, ajungând la 14%.

Importanța comerțului electronic pentru economia românească este evidențiată și de ponderea sa în produsul intern brut. Sectorul de e-commerce a reprezentat 3,39% din PIB în 2025, peste media de 2,82% înregistrată în Europa Centrală și cea de 2,41% consemnată în Europa de Est.

Creșterea valorii pieței nu înseamnă însă că întregul potențial al comerțului online a fost deja atins. Datele privind utilizarea internetului și comportamentul de cumpărare indică în continuare un spațiu important pentru dezvoltare.

Aproape toți românii folosesc internetul, dar numai 60% cumpără online

Gradul de utilizare a internetului este ridicat în România. În 2025, 95% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani utilizau internetul, potrivit datelor incluse în raport.

Procentul este superior mediei Europei Centrale, de 93%, ceea ce indică o infrastructură digitală și un nivel de conectare ridicat. Totuși, proporția persoanelor care transformă utilizarea internetului într-o achiziție online este sensibil mai redusă.

Doar 60% dintre românii din categoria analizată au făcut cumpărături online în 2025. Diferența dintre ponderea utilizatorilor de internet și cea a cumpărătorilor online arată că există încă un segment important de consumatori care utilizează serviciile digitale, dar nu cumpără în mod regulat bunuri sau servicii pe internet.

Pentru anul 2026, raportul estimează o creștere a ponderii cumpărătorilor online până la 65%. Dacă această prognoză se confirmă, diferența dintre numărul utilizatorilor de internet și cel al persoanelor care cumpără online s-ar reduce, ceea ce ar putea susține în continuare extinderea pieței.

Evoluția comerțului electronic depinde astfel nu doar de creșterea numărului de utilizatori, ci și de frecvența cumpărăturilor, valoarea comenzilor și diversificarea produselor și serviciilor disponibile online.

Bunurile generează cea mai mare parte a vânzărilor online

Structura pieței românești de e-commerce arată că bunurile continuă să reprezinte componenta majoritară. În 2025, aproximativ 65% din valoarea comerțului electronic din România provenea din vânzarea de bunuri, în timp ce serviciile reprezentau 35%.

Această distribuție arată importanța comerțului online cu produse fizice și explică, în același timp, presiunea tot mai mare asupra infrastructurii logistice. Creșterea comenzilor online trebuie susținută de rețele de livrare capabile să gestioneze volume tot mai mari, într-un timp cât mai scurt și la costuri competitive.

În România, infrastructura de livrare se dezvoltă rapid în jurul lockerelor, care oferă o alternativă la livrarea directă la domiciliu. Extinderea acestor puncte de ridicare poate contribui la eficientizarea distribuției, în special în zonele urbane cu volume mari de comenzi.

Modelul este relevant atât pentru comercianți, cât și pentru consumatori, deoarece permite consolidarea mai multor livrări într-un singur punct și oferă cumpărătorilor mai multă flexibilitate în preluarea comenzilor.

În paralel cu dezvoltarea logisticii, se schimbă și modalitățile prin care românii achită comenzile. Plățile digitale și portofelele electronice câștigă teren, iar soluțiile de tip Buy Now, Pay Later se extind în piață.

Totuși, plata la livrare continuă să aibă o pondere importantă în România, ceea ce diferențiază piața locală de unele dintre piețele europene unde plata electronică este mai bine consolidată.

Piața mai are spațiu de creștere în următorii ani

Evoluția din ultimii patru ani arată o accelerare importantă a comerțului electronic românesc. De la 6,1 miliarde de euro în 2021, piața a ajuns la 12,9 miliarde de euro în 2025, iar estimarea pentru 2026 indică o posibilă creștere până la 13,5 miliarde de euro.

În același timp, diferența dintre procentul ridicat al populației care utilizează internetul și ponderea mai redusă a celor care cumpără online sugerează existența unui potențial suplimentar. Creșterea estimată de la 60% la 65% a ponderii cumpărătorilor online în 2026 ar putea contribui la acest avans.

Pentru comercianți, dezvoltarea pieței presupune însă mai mult decât prezența pe internet. Extinderea infrastructurii logistice, diversificarea metodelor de plată și adaptarea serviciilor la cerințele consumatorilor vor avea un rol important în evoluția sectorului.

Raportul European E-Commerce Report 2026 arată astfel o piață românească aflată într-o etapă de creștere susținută, cu o valoare care s-a dublat în patru ani și cu o pondere în PIB superioară mediilor regionale. În același timp, diferența dintre utilizarea internetului și cumpărăturile online indică faptul că digitalizarea consumului nu este încă finalizată.

Pentru 2026, estimarea de 13,5 miliarde de euro ar menține România în poziția de cea mai mare piață de comerț electronic din Europa de Est, în timp ce extinderea infrastructurii de livrare și utilizarea tot mai mare a plăților digitale ar putea susține următoarea etapă de dezvoltare a sectorului.

Alte articole importante
România, printre țările UE cu cele mai mari scumpiri ale carburanților în august. Prețurile carburanților au crescut cu 26,7% în România
România, printre țările UE cu cele mai mari scumpiri ale carburanților în august. Prețurile carburanților au crescut cu 26,7% în România
Prețurile carburanților au continuat să crească puternic în Uniunea Europeană în luna august 2026, iar România s-a aflat printre statele membre cu cele mai mari scumpiri raportate la aceeași perioadă din anul anterior. Potrivit datelor publicate de Eurostat, prețul mediu al combustibililor utilizați pentru transportul personal în UE a fost cu 23,8% mai mare în […]
BNR: Economia României riscă să intre în teritoriu negativ, iar modelul bazat pe consum și costuri reduse își atinge limitele
BNR: Economia României riscă să intre în teritoriu negativ, iar modelul bazat pe consum și costuri reduse își atinge limitele
Perspectivele economiei românești pentru 2026 rămân rezervate, iar o evoluție negativă a economiei ar putea însemna intrarea într-o perioadă de stagflație, după doi ani consecutivi cu ritmuri reduse de creștere. Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu avertizează că România are nevoie de o schimbare a modelului economic, în care investițiile și productivitatea să preia un rol mai […]
Prețul petrolului coboară pe fondul perspectivelor de aprovizionare mai bune și a speranțelor privind negocierile SUA-Iran
Prețul petrolului coboară pe fondul perspectivelor de aprovizionare mai bune și a speranțelor privind negocierile SUA-Iran
Prețurile petrolului au început să scadă miercuri devreme, în condițiile în care piața a primit semnale privind o creștere a aprovizionării din Orientul Mijlociu, iar investitorii urmăresc cu atenție posibilitatea unor discuții diplomatice între Statele Unite și Iran pentru încheierea conflictului care durează de aproape șapte luni. La ora 01:19 GMT, contractele futures pentru petrolul […]
România a avut în 2025 una dintre cele mai ridicate rate de investire din UE. Investițiile au ajuns la 25,6% din PIB
România a avut în 2025 una dintre cele mai ridicate rate de investire din UE. Investițiile au ajuns la 25,6% din PIB
România a înregistrat în 2025 o rată a formării brute de capital fix de 25,6% din PIB, cu mai mult de patru puncte procentuale peste media Uniunii Europene. Nivelul plasează țara pe locul al treilea în UE în funcție de rata de investire, după Cehia și Croația, potrivit unei analize publicate de Cristian I. Popa, […]
Banca Mondială și FMI modifică evaluarea sustenabilității datoriei pentru țările cu venituri scăzute. Un cadru revizuit pentru un mediu financiar mai riscant
Banca Mondială și FMI modifică evaluarea sustenabilității datoriei pentru țările cu venituri scăzute. Un cadru revizuit pentru un mediu financiar mai riscant
Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional (FMI) au aprobat o serie de reforme menite să actualizeze modul în care este evaluată sustenabilitatea datoriei în cazul țărilor cu venituri scăzute. Cele două instituții financiare internaționale consideră că modificările sunt necesare pentru a reflecta un mediu economic și financiar devenit mai complex, în care statele vulnerabile se […]
Consiliul Fiscal European avertizează: excepțiile de la noile reguli fiscale ale UE pot afecta credibilitatea cadrului bugetar
Consiliul Fiscal European avertizează: excepțiile de la noile reguli fiscale ale UE pot afecta credibilitatea cadrului bugetar
Consiliul Fiscal European (CFE), organism consultativ independent al Comisiei Europene, avertizează că utilizarea tot mai frecventă a flexibilității și a puterii discreționare în aplicarea noilor reguli fiscale ale Uniunii Europene riscă să afecteze credibilitatea cadrului bugetar al blocului comunitar. Instituția atrage atenția că derogările succesive pot deveni o problemă într-un moment în care piețele financiare […]