Românii au cheltuit aproximativ 68 de miliarde de lei în primele șase luni din 2026 pentru produse din categoria bunurilor de larg consum (FMCG) și pentru produse Electro-IT, în creștere cu 3,2% față de aceeași perioadă din 2025. Avansul valoric vine însă într-un context economic dificil, marcat de inflație ridicată, încredere redusă și o putere de cumpărare estimată cu circa 6% mai mică decât anul trecut.
Datele sunt incluse în analiza „State of the Retail Nation”, realizată de NielsenIQ România pe baza informațiilor colectate din aproximativ 62.000 de puncte de vânzare la nivel național.
Piața FMCG a înregistrat în prima jumătate a anului o creștere valorică de 5,2%, însă ritmul a încetinit în trimestrul al doilea, când avansul a fost de 3,9%.
Creșterea valorii vânzărilor nu reflectă însă o majorare similară a cantităților cumpărate. Potrivit NIQ, volumele au rămas în general stabile în majoritatea categoriilor, iar inflația a fost principalul factor care a susținut avansul valoric.
Pentru a-și proteja bugetele, consumatorii au recurs la mai multe strategii de economisire: au migrat către mărci mai ieftine și produse marcă proprie, au căutat magazine cu prețuri mai mici și au cumpărat mai frecvent produse aflate la promoție.
În același timp, retailul alimentar a beneficiat indirect de reducerea consumului în HoReCa, pe măsură ce o parte dintre consumatori au preferat să pregătească acasă produse pe care anterior le cumpărau din restaurante sau alte unități de alimentație publică.
În sectorul Electro-IT, situația a fost mult mai dificilă. Valoarea vânzărilor a scăzut cu 7,5% în primele șase luni, iar volumele au coborât cu 8,9%.
Consumatorii au redus în special achizițiile discreționare și produsele cu valoare mai mare. Categoria Telecom, cea mai importantă din segmentul tehnologiei și bunurilor de folosință îndelungată, a înregistrat o scădere de 13,8% a numărului de unități vândute.
În cazul smartphone-urilor, ciclurile de înlocuire mai lungi și prudența consumatorilor au contribuit la reducerea cererii.
Singura categorie care a consemnat o creștere a volumelor a fost Foto, cu un avans de 19,1%. În schimb, toate celelalte categorii au înregistrat scăderi: echipamentele de birou au coborât cu 4,1%, produsele IT cu 7,9%, electrocasnicele mici cu 4,6%, electronicele cu 10,5%, electrocasnicele mari cu 9,9%, iar aparatele pentru confortul locuinței cu 24,4%.
„Consumatorii români devin mai selectivi, deoarece inflația persistentă, ratele mai ridicate ale dobânzilor și diminuarea venitului disponibil real pun presiune asupra bugetelor gospodăriilor”, a declarat Iulia Pencea, Managing Director NIQ România.
Potrivit acesteia, deși cheltuielile totale de consum au crescut cu 3,2%, românii încearcă să își gestioneze mai atent veniturile. Aceștia aleg produse mai accesibile, cumpără mai puțin, dar mai frecvent și din mai multe magazine, amână achizițiile costisitoare și urmăresc promoțiile.
Datele indică și o diferență importantă între produsele considerate necesare și cele asociate consumului de impuls. Volumele au crescut în cazul unor produse esențiale, în timp ce berea și ciocolata au înregistrat pierderi importante.
Cafeaua a fost o excepție, volumele crescând chiar dacă prețurile au avansat peste media pieței FMCG. Și produsele proaspete, precum laptele, brânzeturile, carnea și legumele, au beneficiat de o cerere mai mare în volum.
Toate categoriile FMCG au consemnat creșteri valorice în primul semestru. Categoria alimentară, care reprezintă 56% din valoarea totală a coșului de bunuri de larg consum, a crescut cu 5,8%. Băuturile alcoolice, cu o pondere de 12%, au avansat cu 2,4%, în timp ce băuturile non-alcoolice, care reprezintă 19% din piață, au crescut cu 7,3%.
Produsele non-alimentare, cu o pondere de 13% din coș, au înregistrat o creștere valorică de 2,2%, dar și aici consumatorii s-au orientat către variante mai ieftine.
Iulia Pencea a subliniat că puterea de cumpărare s-a deteriorat, în condițiile în care inflația medie a fost de 9,4% în intervalul iunie 2025 – mai 2026, în timp ce creșterea salarială a fost de doar 3,2%.
Presiunea asupra bugetelor se reflectă și în importanța tot mai mare a promoțiilor. În trimestrul al doilea din 2026, produsele vândute în regim promoțional au reprezentat 27,7% din totalul vânzărilor din rețelele de comerț modern, cu 1,4 puncte procentuale peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
În paralel, mărcile private continuă să câștige teren. În primul trimestru al anului, acestea reprezentau 21,9% din totalul vânzărilor FMCG, cu 0,5 puncte procentuale mai mult decât în perioada similară din 2025. Creșterea este susținută atât de încrederea mai mare a consumatorilor în mărcile proprii, cât și de extinderea rețelelor moderne de magazine și de orientarea către economisire.
Supermarketurile și magazinele de discount și-au consolidat poziția pe piață, cu o creștere de 8,9% a valorii vânzărilor. Împreună, acestea au ajuns la o cotă de 49,5% din valoarea totală a pieței. Comerțul tradițional a rămas al doilea canal ca importanță, cu 29,7% din piață, însă vânzările sale au crescut cu doar 0,6%.
Hipermarketurile au înregistrat un avans de 3,4%, ajungând la o cotă de 19,8%, în timp ce magazinele din stațiile de carburant au reprezentat 1,1% din piață.
Supermarketurile și magazinele de discount au câștigat cotă valorică în toate marile categorii, ajungând la 54,7% din vânzările de produse alimentare, 49% din non-alimente, 42,5% din băuturile non-alcoolice și 36,9% din băuturile alcoolice.
O altă tendință importantă este dezvoltarea accelerată a comerțului online. Vânzările FMCG prin canalele de e-commerce monitorizate de NIQ au ajuns la aproximativ 1,1 miliarde de lei în primul semestru, în creștere cu 17,5% față de primele șase luni din 2025. Alimentele au avut un avans de 19,5%, băuturile non-alcoolice de 22,9%, cele alcoolice de 19,7%, iar produsele non-alimentare de 12,2%.
Evoluția este asociată cu interesul tot mai mare pentru compararea prețurilor și cu dezvoltarea serviciilor de comerț rapid.
Per ansamblu, datele NIQ arată o piață în care românii continuă să cheltuiască, dar își schimbă modul de cumpărare. Creșterea valorică de 3,2% a consumului ascunde o presiune puternică asupra gospodăriilor: produsele mai ieftine, promoțiile, mărcile private și magazinele de discount câștigă teren, în timp ce achizițiile costisitoare și consumul discreționar sunt amânate.