Bucureștiul concentrează 35% din comerțul online cu produse FMCG din România. Piața crește rapid, deși consumatorii sunt tot mai preocupați de buget

Capitala generează aproximativ 35% din piața românească de comerț electronic cu bunuri de larg consum (FMCG), în condițiile în care cumpărăturile online reprezintă încă numai 2,5% din vânzările totale din această categorie. Canalul digital se numără însă printre cele mai dinamice segmente ale retailului, cu o creștere de aproximativ 12%, potrivit unui sondaj prezentat de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România).

Comerțul electronic cu produse de larg consum continuă să se extindă în România, chiar dacă puterea de cumpărare a populației a scăzut, iar îngrijorările legate de situația financiară sunt tot mai prezente. Bucureștiul ocupă o poziție dominantă în acest segment, concentrând aproximativ 35% din piața națională, potrivit datelor prezentate de AHK România în cadrul unei dezbateri organizate cu ocazia întâlnirii membrilor Camerei din luna noiembrie. Sondajul realizat în rândul membrilor AHK arată că deciziile de cumpărare online sunt influențate, în primul rând, de preț, urmat de confortul achiziției și de calitatea produselor. Participanții la dezbatere au subliniat însă că, dincolo de costul inițial, calitatea este cea care contribuie la construirea încrederii consumatorilor.

Doar 2,5% din vânzările FMCG, dar un canal în creștere

Piața online de produse FMCG reprezintă în prezent aproximativ 2,5% din totalul vânzărilor din această categorie, dar înregistrează o creștere de circa 12%, ceea ce o plasează printre canalele de retail cu cea mai rapidă dezvoltare.

Bursa de Valori București a revenit pe creștere după două ședințe de scăderi. BET a câștigat 0,52%

08:54

O curte de apel din SUA decide că utilizarea inteligenței artificiale de către avocați nu justifică automat reducerea onorariilor

19:05

Potrivit datelor citate de AHK România, 38% dintre familiile din țară cumpără deja produse de larg consum prin intermediul internetului. Extinderea segmentului este susținută în special de retailerii specializați în comerț electronic și de operatorii omnichannel, care îmbină magazinele fizice cu vânzările online.

Aceste evoluții indică o schimbare de durată în comportamentul de cumpărare, nu doar o preferință temporară pentru comenzile digitale. Interesul este vizibil atât pentru magazinele online tradiționale, cât și pentru aplicațiile prin care pot fi comandate produse cu livrare rapidă, în special în rândul consumatorilor tineri și al celor care locuiesc în marile orașe.

Comerț electronic și quick commerce: două modele diferite

În cadrul dezbaterii „Cursa contra cronometru: cum transformă comerțul electronic și comerțul rapid (quick commerce-ul) comportamentul consumatorilor”, reprezentanții industriei au explicat diferențele dintre cele două modele de vânzare.

Comerțul electronic tradițional este practicat de magazinele online, în timp ce quick commerce-ul se bazează pe aplicații de livrare a produselor. Acest al doilea model pune accent pe rapiditatea procesării și livrării comenzilor, răspunzând nevoii consumatorilor de a primi produsele într-un interval cât mai scurt.

Ambele canale beneficiază de interesul cumpărătorilor, însă dezvoltarea lor depinde de capacitatea operatorilor de a oferi servicii predictibile și de a respecta așteptările clienților.

Bugetele gospodăriilor pun presiune pe deciziile de cumpărare

Creșterea comerțului online are loc într-un context economic dificil pentru consumatori. Cercetările recente menționate în comunicatul AHK România arată că unul din doi români este îngrijorat de bugetul lunar, iar 63% se așteaptă ca situația financiară personală să se deterioreze în continuare.

În acest context, prețul rămâne un criteriu important în alegerea produselor și a comercianților. Totuși, reprezentanții industriei consideră că încrederea poate deveni un factor esențial pentru dezvoltarea pe termen lung a pieței.

Consumatorii nu urmăresc doar să găsească produse la prețuri convenabile, ci și să știe când vor ajunge comenzile, să poată verifica traseul coletelor și să se bazeze pe respectarea termenelor de livrare.

AHK România arată că transparența, posibilitatea de urmărire a comenzilor și fiabilitatea serviciilor au devenit elemente decisive pentru satisfacția și fidelizarea clienților. Pentru comercianți, provocarea constă în reducerea diferenței dintre ceea ce promit serviciile online și experiența efectivă a cumpărătorilor.

Încrederea, o miză pentru retailerii online

Potrivit reprezentanților Camerei, piața continuă să funcționeze chiar și în condițiile presiunilor asupra veniturilor populației. Consumatorii solicită însă mai multă predictibilitate și o calitate constantă a serviciilor, ceea ce transformă livrarea dintr-o simplă operațiune logistică într-o componentă importantă a relației dintre retailer și client.

Deși prețul poate determina alegerea inițială, experiența de cumpărare și calitatea produselor contribuie la menținerea încrederii. În consecință, operatorii trebuie să acorde atenție nu doar ofertelor comerciale, ci și modului în care gestionează comenzile și comunică informațiile despre livrare.

Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană este reprezentanța oficială a economiei germane în România. Înființată în 2002, organizația are în prezent peste 700 de membri. Din 1 ianuarie 2020, în cadrul său funcționează și Centrul de competență pentru Republica Moldova.