Economia României revine spectaculos în trimestrul al treilea, dar riscă să încheie 2026 în recesiune. Ce a susținut revenirea

Economia României a înregistrat un avans de 2,1% în trimestrul al treilea din 2026 față de trimestrul precedent, într-o revenire puternică după stagnarea din trimestrul al doilea, însă rezultatul pozitiv nu este suficient pentru a elimina perspectiva unei contracții economice la nivelul întregului an.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că, în primele nouă luni, Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 0,3% comparativ cu perioada similară din 2025, pe seria brută, și cu 1% pe seria ajustată sezonier. Revirimentul din perioada iulie-septembrie ar fi fost susținut în principal de investițiile realizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit lui Adrian Codirlașu, președintele CFA România. Acesta consideră însă că economia va încheia anul cu o contracție ușoară, în pofida revenirii consemnate în trimestrul al treilea. Datele publicate vineri de INS sunt estimări semnal și ar putea fi revizuite în următoarele raportări statistice. Comparativ cu trimestrul al treilea din 2025, economia a crescut cu 0,1% pe seria brută și cu 0,3% pe seria ajustată sezonier.

PNRR, principalul motor al revenirii economice

Adrian Codirlașu consideră că investițiile finanțate prin PNRR au avut un rol important în revenirea activității economice din trimestrul al treilea. Fondurile europene au reprezentat o sursă de finanțare pentru proiecte de investiții, într-un context în care economia a traversat o perioadă dificilă, marcată de contracție și stagnare.

Venituri mai mari, profit pe minus. Digi Communications raportează o pierdere netă de 8,5 milioane de euro în T3 2026, pe fondul creșterii costurilor din Spania și Portugalia

17:57

Bursa de Valori București atrage tot mai mulți investitori. Numărul conturilor a urcat de peste șase ori în șase ani, la aproape 350.000

12:58

Potrivit președintelui CFA România, efectul acestor investiții ar fi putut fi considerabil mai mare dacă România ar fi reușit să atragă și să utilizeze integral resursele puse la dispoziție prin programul european.

„Aș pune-o pe investițiile datorate PNRR”, a declarat Codirlașu, referindu-se la revenirea din trimestrul al treilea. Acesta a atras atenția că România nu a atras decât aproximativ jumătate din fondurile prevăzute în configurația inițială a programului, ceea ce a limitat impactul potențial asupra economiei. În opinia sa, investițiile suplimentare ar fi putut susține mai puternic activitatea economică, dacă resursele disponibile ar fi fost transformate în proiecte și cheltuieli efective.

Economistul a criticat și întârzierile în implementarea reformelor asumate prin PNRR, subliniind că acestea reprezentau condiții care trebuiau îndeplinite oricum, dar pentru care România beneficia și de finanțare europeană.

Declarațiile sale indică importanța investițiilor publice și a fondurilor europene într-o perioadă în care alte componente ale economiei nu au reușit să genereze suficientă creștere pentru a compensa slăbiciunea activității economice din prima parte a anului.

Creșterea din trimestrul trei nu șterge contracția din prima jumătate a anului

Avansul de 2,1% față de trimestrul precedent vine după o perioadă în care economia a avut o evoluție modestă. Potrivit seriei ajustate sezonier, PIB-ul a stagnat în trimestrul al doilea din 2026, după ce în primele trei luni ale anului înregistrase o scădere de 0,3% față de trimestrul anterior.

Prin urmare, revenirea din perioada iulie-septembrie trebuie privită în contextul rezultatelor slabe din trimestrele precedente. O creștere trimestrială puternică nu înseamnă automat că economia a revenit pe o traiectorie solidă de expansiune.

În plus, comparația cu aceeași perioadă a anului trecut arată o imagine mult mai temperată: avansul PIB a fost de numai 0,1% pe seria brută și de 0,3% pe seria ajustată sezonier.

Diferențele dintre evoluția trimestrială și cea anuală reflectă și efectul bazei de comparație, precum și ajustările statistice aplicate de INS. Datele disponibile nu permit, deocamdată, identificarea contribuției exacte a fiecărei componente a PIB la avansul din trimestrul al treilea.

Problemele din sectorul energetic pot influența estimările

Codirlașu a atras atenția și asupra unor evoluții din sectorul energetic care ar putea determina revizuiri ale datelor economice. El a menționat oprirea Centralei Nucleare de la Cernavodă și reducerea exportului net de energie electrică, în condițiile în care România a importat mai multă electricitate. Aceste evoluții ar putea influența estimările privind activitatea economică din trimestrul al treilea, motiv pentru care economistul consideră că datele publicate de INS trebuie privite cu prudență.

De altfel, institutul precizează că estimările semnal pot fi modificate odată cu includerea unor informații statistice suplimentare. Seriile ajustate sezonier sunt recalculate trimestrial, conform practicii europene.

INS a revizuit deja unele rezultate anterioare. Astfel, contracția din trimestrul al patrulea din 2025 a fost ajustată de la 1,7% la 1,5%, iar scăderea din primul trimestru din 2026 a fost modificată de la 0,1% la 0,3%. În schimb, rezultatul pentru trimestrul al doilea din 2026 a rămas la nivelul stagnării.

Prognozele indică riscul unei recesiuni ușoare în 2026

În pofida revenirii din trimestrul al treilea, Adrian Codirlașu își menține estimarea potrivit căreia România va înregistra o recesiune ușoară în 2026. Acesta anticipează o contracție modestă a economiei la nivel anual, în condițiile în care rezultatele slabe din primele nouă luni continuă să afecteze perspectiva întregului an.

O estimare similară a fost formulată și de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP). La sfârșitul lunii octombrie, instituția și-a revizuit prognoza pentru 2026, anticipând o scădere economică de 0,4%, față de o creștere de 0,1% estimată anterior. Ajustarea reprezintă o deteriorare de 0,5 puncte procentuale.