Trăim cu adevărat în epoca prostiei? Experimentele care arată efectele tehnologiei asupra creierului

Epoca prostiei pare să fi început odată cu avalanșa de inovații tehnologice. Acestea, în loc să ne facă mai eficienți, par să ne amorțească mințile. Fiecare progres digital, de la videoclipurile scurte până la instrumentele de inteligență artificială generativă, pare să ne reducă tot mai mult capacitatea de a gândi, de a lucra și de a funcționa independent.

În laboratoarele Media Lab ale Institutului Tehnologic din Massachusetts (MIT), viitorul pare la un pas distanță. Rafturile sunt pline de prototipuri ciudate, de la roboți de birou minusculi până la sculpturi realizate de modele AI. Acestea sunt instruite să creeze un set de ceai inspirat din anatomia corpului uman. În hol, un asistent numit Oscar, bazat pe inteligență artificială, ghidează vizitatorii unde să arunce corect paharele de cafea folosite.

La etajul cinci, cercetătoarea Nataliya Kosmyna lucrează la interfețe creier-calculator purtabile. Acestea sunt menite să îi ajute pe pacienții care nu pot vorbi, din cauza bolilor neurodegenerative, să comunice prin puterea minții.

Țara din UE cu cele mai supraevaluate locuințe

14:19

Carburanții se scumpesc din nou. Cât vom plăti la pompă în 2026

13:52

Experimentele care arată efectele epocii prostiei asupra creierului

Kosmyna își petrece mare parte din timp analizând stările cerebrale ale oamenilor. Unul dintre proiectele sale actuale implică un dispozitiv purtabil asemănător unei perechi de ochelari. Acest dispozitiv este capabil să detecteze momentele în care purtătorul devine confuz sau își pierde concentrarea. În urmă cu aproximativ doi ani, cercetătoarea a început să primească mesaje neașteptate de la persoane care susțineau că utilizarea modelelor lingvistice mari, precum ChatGPT, le-a afectat memoria.

Mulți au mărturisit că se simt „mai încețoșați mental” și se întrebau dacă este posibil ca AI-ul să le fi schimbat creierul. Kosmyna observase și ea că oamenii deveniseră brusc dependenți de tehnologia generativă. În propria echipă, aplicațiile candidaților păreau tot mai elaborate și mai formale. În timpul interviurilor online, unii participanți făceau pauze ciudate și priveau în lateral, de parcă ar fi cerut ajutor unei aplicații de inteligență artificială. Cercetătoarea s-a întrebat cât din ceea ce spuneau acești oameni provenea din gândirea lor reală și cât din asistența unui algoritm.

Creierul și pierderea activității cognitive

Împreună cu colegii ei de la MIT, Kosmyna a realizat un experiment. Aceștia au monitorizat activitatea cerebrală a voluntarilor cu ajutorul unui electroencefalograf, în timp ce scriau eseuri. Unii au lucrat fără ajutor digital, alții au folosit un motor de căutare, iar alții ChatGPT. Rezultatul a fost clar: cu cât ajutorul extern era mai mare, cu atât conexiunile cerebrale scădeau, scrie TheGuardian. Cei care au utilizat ChatGPT au prezentat semnificativ mai puțină activitate. Acest lucru a afectat zonele creierului responsabile de gândire critică, atenție și creativitate.

„Aproape nimeni dintre cei care au folosit ChatGPT nu și-a putut aminti ce a scris”, a spus Kosmyna, surprinsă de amploarea efectului.

Experimentul a inclus 54 de participanți și, deși nu a fost încă evaluat de alți specialiști, a provocat un val uriaș de reacții. După publicare, cercetătoarea a primit peste 4.000 de e-mailuri de la profesori din întreaga lume. Aceștia erau îngrijorați că elevii lor nu mai învață cu adevărat, ci doar reproduc text generat automat.

Cum ne schimbă epoca prostiei relația cu tehnologia

Kosmyna avertizează că oamenii sunt biologic programați să caute calea ușoară.

„Creierul nostru adoră scurtăturile, e în natura lui. Dar are nevoie de obstacole pentru a învăța”, a spus ea.

Paradoxul actual este că tehnologia ne promite o experiență „fără fricțiune” – adică lipsită de efort. Totuși, tocmai efortul este cel care ne menține mintea activă. Astfel, epoca prostiei a apărut din tendința noastră de a evita disconfortul cognitiv. Ne bazăm pe telefoane pentru calcule simple, pe hărți digitale pentru orientare, pe aplicații pentru cumpărături și conversații. În acest context, lumea reală, plină de obstacole, ne obosește tot mai mult.

Declinul inteligenței în societatea digitală

Datele internaționale confirmă că performanțele academice scad. În țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), scorurile Pisa pentru citire, matematică și științe au atins vârful în jurul anului 2012, apoi au început să scadă. După un secol de creștere constantă a coeficientului de inteligență la nivel global, mai multe state dezvoltate observă acum o tendință inversă. „Numai dezvoltatorii de software și traficanții de droguri își numesc clienții ‘utilizatori’”, a spus Kosmyna. Ea a criticat companiile de inteligență artificială care lansează produse fără a analiza consecințele cognitive asupra oamenilor.

Epoca prostiei și pierderea concentrării

Consultanta în tehnologie Linda Stone a introdus la sfârșitul anilor ’90 expresia „atenție parțială continuă”. Aceasta descrie starea de stres în care oamenii alternează între mai multe sarcini digitale. Ea a observat că studenții săi încercau să facă 20 de lucruri simultan. Credeau că sunt productivi, deși erau doar distrași constant.

„Ai impresia falsă că ești eficient, dar nu duci nimic la capăt”, a spus Stone.

Cercetările ei arată că 80% dintre oameni uită să respire corect când verifică e-mailurile – un fenomen numit „apnee de ecran” – care activează permanent sistemul de reacție la stres și scade memoria și capacitatea de decizie.

De la suprasolicitare digitală la apatie cognitivă

Noțiunea de „epoca prostiei” se leagă și de ceea ce Oxford University Press a numit „putrezirea creierului/brain rot”. Acest termen a fost ales drept cuvântul anului trecut. El descrie senzația de amorțeală mentală cauzată de conținutul superficial consumat în exces. În teorie, telefoanele noastre ne oferă acces la întreaga cunoaștere a lumii. În practică, petrecem ore întregi derulând prin fluxuri de informații inutile. Internetul, conceput să ne ajute să gândim, a devenit un deșert informațional. În acesta, alimentele pentru minte sunt rare, iar „junk-ul” digital abundă.

Un posibil echilibru între oameni și mașini

Totuși, epoca prostiei nu este un destin inevitabil. Istoria arată că noile tehnologii nu ne-au făcut mai slabi, ci mai capabili să accesăm și să împărtășim informații. Scrisul, tiparul, mass-media și internetul au extins orizontul cunoașterii. Omul rămâne o ființă care se bazează pe „descărcarea cognitivă” – folosirea mediului pentru a-și ușura sarcinile mentale. În combinație cu mașinile inteligente, această abilitate ar putea duce la o nouă formă de progres. Dar întrebarea care persistă este una simplă și tulburătoare: dacă tehnologia ne face mai deștepți, de ce ne simțim tot mai proști?