Este biokerosenul pregătit de decolare? Peste 140 de aeroporturi din lume distribuie, în prezent, combustibil sustenabil pentru aviație

Peste 140 de aeroporturi din lume distribuie, în prezent, combustibil sustenabil pentru aviație (SAF – Sustainable Aviation Fuel), iar industria aeronautică, presată de obiectivele Net Zero, dorește să extindă utilizarea acestuia. Companiile aeriene, furnizorii de combustibil și producătorii de motoare pentru aviație au realizat, în ultimii ani, teste pentru a evalua modul în care SAF ar putea reduce amprenta de carbon a aviației. Și în România, cercetătorii de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din București au participat, în ultima decadă, la stabilirea tehnologiei de cultivare a camelinei. Biokerosenul obținut din ulei de camelină urma să fie utilizat pe aeroportul din Oslo, de companii precum Lufthansa Group, SAS și KLM Royal Dutch Airlines.

Autoritățile de reglementare presează industria aviației să crească utilizarea SAF, pentru a contribui la atenuarea impactului climatic. Uniunea Europeană dorește ca furnizorii de combustibil pentru aviație să crească gradual proporția de SAF livrată aeroporturilor. Inițiativa ReFuelEU Aviation prevede o cotă de combustibil sustenabil de 70% până în 2050.

La începutul acestui an, Airbus a anunțat rezultatele unui test, care sugerează că SAF ar putea aduce beneficii de mediu ce depășesc simplele reduceri nete de emisii de dioxid de carbon, scrie Financial Times. Testele s-au concentrat și asupra altor mecanisme prin care motoarele avioanelor contribuie la încălzirea globală, inclusiv prin emisiile de particule fine și formarea caracteristică a dârelor de condens (contrails), nori artificiali formați la altitudini mari, care contribuie la reținerea căldurii în atmosferă.

Criza economică din China se adâncește: șomajul crește

22:05

Extremiștii de stânga și dreapta au același tipar cerebral. Studiul american care demontează miturile

21:14

Cercetarea Airbus a demonstrat că zborurile alimentate cu 100% SAF au dus la o reducere de 56% a numărului de cristale de gheață formate în contrails. Modelele computerizate au indicat că această diminuare ar putea reduce efectul radiativ al dârelor de condens cu 25%, comparativ cu utilizarea combustibilului convențional.

Este biokerosenul pregătit de decolare?

Pe măsură ce emisiile de carbon generate de aviație cresc, noi cercetări sugerează că un combustibil de tip jet, pe bază de biocombustibili avansați, și soluții energetice integrate ar putea contribui la reducerea impactului zborurilor asupra mediului.

Zborul rămâne cea mai poluantă formă de transport din perspectiva emisiilor de carbon. Deși contribuția actuală a aviației la încălzirea globală rămâne, totuși, relativ mică, aceasta este estimată să crească semnificativ. Motivul principal este că aeronavele necesită combustibili cu densitate energetică ridicată, iar opțiunile tehnologice de tranziție sunt puține. Comparativ cu autobuzele sau automobilele, este mult mai dificil să transformi un avion, astfel încât să funcționeze cu energie electrică sau hidrogen.

În prezent, soluția deja disponibilă constă în înlocuirea treptată a kerosenului clasic cu biocombustibili, obținuți din materii prime biogenice, care pot contribui la captarea dioxidului de carbon din atmosferă pe durata ciclului lor de viață. Sursele de biocombustibili pentru aviație includ deșeuri, precum uleiuri alimentare uzate, grăsimi animale și parțial reziduuri din industria agroalimentară.

Aceste alternative nu pot înlocui complet combustibilul tradițional de aviație

În acest moment,biokerosenul nu poate înlocui combustibilul de zbor, însă poate fi amestecat cu acesta, pentru a crea un combustibil mai sustenabil.

„Biocombustibilii sunt în prezent singurul vector energetic care poate contribui la decarbonizarea aviației”, afirmă Raffaella Lucarno, Head of Biorefining and Supply la Enilive, companie specializată în bio-rafinare, producție de biometan, soluții de mobilitate inteligentă și comercializare de produse pentru mobilitate, subsidiară a grupului Eni, activ în petrol și gaze, dar și în domeniul regenerabilelor și al bio-rafinării, cu investiții în captarea și stocarea carbonului și energie prin fuziune, vizând neutralitatea climatică până în 2050.

„Biocombustibilii oferă o soluție eficientă pentru reducerea dioxidului de carbon și, în plus, nu necesită înlocuirea aeronavelor sau modificări ale sistemului actual de distribuție a combustibilului în aeroporturi”.

„Rezultatele testelor arată că folosirea SAF în zbor ar putea reduce semnificativ impactul climatic al aviației pe termen scurt, prin diminuarea efectelor non-CO₂, precum contrails, pe lângă reducerea emisiilor de CO₂ în ciclul de viață al SAF”, afirmă Julien Manhes, Head of Sustainable Aviation Fuels and Carbon Dioxide Removal la Airbus.

„Studiul realizat de Airbus susține eforturile în desfășurare de a pregăti sectorul aeronautic pentru utilizarea la scară largă a SAF, ca parte a inițiativelor mai ample de decarbonizare a industriei”.

Airbus investește pentru a-și tripla capacitatea de bio-rafinare

Airbus își propune ca întreaga flotă comercială să poată zbura cu 100% SAF până în 2030, afirmă Manhes. Dar subliniază că rămân în continuare provocări legate atât de cerere, cât și de ofertă.

„Aviația comercială se bazează pe producători de SAF, precum Enilive”, spune el. La rândul său, Lucarno subliniază că Enilive investește pentru a răspunde acestei cereri și „a semnat deja acorduri pentru furnizarea de SAF cu numeroase companii aeriene internaționale”.

Compania lucrează în prezent la extinderea capacității de producție, urmărind să își tripleze capacitatea totală de bio-rafinare de la 1,65 milioane tone pe an, la peste 5 milioane tone pe an până în 2030. În cadrul acestui proces de extindere, Lucarno menționează că se va pune accent pe dezvoltarea rafinăriei Gela din Sicilia, unde producția de SAF a început deja.
Dacă cererea de piață continuă să crească, Enilive intenționează să mărească producția de biocombustibil pentru aviație la peste 2 milioane de tone pe an până în 2030, conform Planului Strategic Eni 2025–2028.