Într-un moment în care economia se confruntă cu presiuni structurale și oportunități tehnologice, Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică (INS), a subliniat importanța crucială pe care o au datele.
Cu prilejul lansării publicației Puterea Financiară, a subliniat importanța unei statistici modernă și precisă, capabilă să ofere fundația reală pentru deciziile economice ale următorului deceniu.
Evenimentul a reunit într-un cadru elegant voci cu greutate din zona economică, instituțională și mediatică. Printre personalitățile prezente s-a numărat și Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică (INS). Într-un discurs echilibrat și concis, acesta a subliniat rolul decisiv pe care îl au datele în înțelegerea economiei reale.
Invitatul a vorbit nu doar despre obligația statisticii de a reda fidel realitatea, ci și despre transformările tehnologice care redefinesc modul în care sunt colectate, procesate și interpretate informațiile. Obligația fundamentală a statisticii o reprezintă înfățișarea realității, nu a impresiilor.
Încă de la începutul dialogului, Tudorel Andrei a transmis un mesaj clar, și anume că „statistica nu are voie să livreze impresii, ci cifre care să corespundă cu ceea ce se întâmplă în economie”. Potrivit șefului INS, această obligație este comparabilă cu responsabilitatea unui laborator medical:
„Laboratorul are obligația de a oferi analizele potrivite pentru luarea unei decizii medicale. Exact așa funcționează și statistica”.
Într-o perioadă în care interpretările grăbite sunt moneda curentă în spațiul public, această paralelă scoate în evidență nevoia de rigoare și de neutralitate. Tudorel Andrei spune că România face parte din marea familie a statisticii europene, ceea ce implică metodologii uniforme și standarde comune, comparabile cu cele ale oricărui institut național din UE.
În timp ce tema evenimentului a fost orientată spre business și inteligență artificială, discuția s-a îndreptat firesc către modul în care tehnologia poate eficientiza activitatea INS.
Președintele institutului a confirmat că pandemia a accelerat un proces tehnologic oricum necesar. De asemenea, Tudorel Andrei a precizat că perioada 2024-2025 a deschis o etapă complet nouă. INS a inițiat deja un proiect major, evaluat la peste 20 de milioane de euro, axat pe modernizarea proceselor de colectare și prelucrare a datelor.
„Perioada post-pandemie a însemnat un progres în ceea ce aplicăm în culegerea și prelucrarea datelor”, a declarat Andrei, subliniind că implementarea tehnologiilor AI este în desfășurare și deja produce rezultate vizibile.
Cu toate acestea, el a punctat că misiunea nu este una deloc ușoară, ci dimpotrivă. Zeci de mii de unități economice transmit date zilnic, mii de gospodării participă la anchete complexe, iar orice interpretare greșită poate afecta indivizi și companii. În spatele seturilor de date se află oameni – statisticieni, operatori și analiști – a căror responsabilitate crește odată cu volumul și cu complexitatea fluxurilor digitale.
În ton cu îngrijorările exprimate frecvent în mediul european, Tudorel Andrei a insistat asupra statutului profesiei de statistician.
„Misiunea noastră nu este foarte dificilă, dar este una foarte importantă, de precizie”, a subliniat el, revenind la analogia medicală, aceea că un medic nu poate lua decizii solide dacă nu dispune de analize detaliate.
La fel stau lucrurile și în economie, unde PIB-ul și inflația sunt doar vârful aisbergului, iar deciziile bune necesită granularitate, detalii, date „care intră în profunzimea fenomenelor”. Această observație capătă greutate într-o perioadă în care factorii de decizie publică tind să se bazeze pe indicatori headline, în detrimentul analizei fine, sectoriale și teritoriale.
În discursul său, președintele INS a pledat pentru o înțelegere mai profundă a rolului statisticii în societate. Astfel, dacă un medic nu se poate baza doar pe glicemie și puls pentru a formula un diagnostic, nici economia nu poate funcționa doar cu 2–3 indicatori generali.
În realitate, deciziile economice — fie ele bugetare, fiscale sau sectoriale — au nevoie de:
Iar această infrastructură informațională este la fel de vitală precum infrastructura fizică.
În încheiere, interlocutorul a transmis un mesaj direct cititorilor Puterea Financiară:
„Mi-aș dori foarte mult ca, peste zece ani, să avem același optimism și, de ce nu, să putem spune: am crescut cu o economie românească ce a avut o viteză foarte mare.”
Tonul este optimist, dar nu naiv, adaugă el. Creșterea viitoare depinde de calitatea deciziilor prezente — iar calitatea acestora, la rândul ei, depinde de soliditatea datelor statistice.
Dialogul cu Tudorel Andrei a scos în evidență un adevăr simplu, dar esențial: în absența unei statistici robuste, moderne și bine înțelese, economia riscă să fie guvernată de percepții și aproximații.
Pe măsură ce inteligența artificială transformă instituțiile, rolul INS devine mai vizibil decât oricând. Nu doar ca furnizor de date, ci ca infrastructură critică pentru decizii raționale într-o economie în schimbare rapidă.