Lansarea proiectului media Puterea Financiară a reunit la aceeași masă lideri ai instituțiilor de reglementare, reprezentanți ai mediului de business și specialiști din mediul academic, într-o discuție necesară pentru a testa o întrebare fundamentală. De ce construcția unei infrastructuri digitale ar trebui să fie o prioritate strategică a României? Ce înseamnă să creezi și să adaptezi un business în era AI? De ce e nevoie de interoperabilitate și de digitalizare instituțională pentru asta? Și care sunt piesele lipsă din acest puzzle?
Dincolo de optimismul tehnologic, dezbaterea a scos la suprafață un adevăr comun: atunci când statul, economia și educația funcționează încă în arhitecturi paralele, creșterea economică și inovația se blochează.
În acest context, proiectul media Puterea Financiară își propune să fie acel startup media în era AI care să devină o infrastructură de dialog între autorități, companii și industria IT într-un moment în care inteligența artificială schimbă accelerat economia. Dezbaterea „Business în era AI” a adunat lideri ai instituțiilor de reglementare și experți în tehnologie și piețe financiare, într-un panel dens, cu teme sensibile și direcții strategice pentru România. Primul panel al dezbaterii a reunit, la masa dialogului, expertiza de jurnalist a redactorului-șef al Puterea Financiară, Gilda Popa, expertiza piețelor financiare nebancare a președintelui Autorității de Supraveghere Financiară, Alexandru Petrescu, expertiza academică (economie și matematică) a președintelui Institutului Național de Statistică (INS) prof. univ. dr. Tudorel Andrei și expertiza de analist al piețelor financiare a lui Răzvan Mihai.
„AI nu trebuie să fie un element substitut judecății umane. Nu trebuie să resimțim așa. Trebuie să fie o augmentație a capacității umane. Ea nu trebuie să aibă un caracter inclusiv și trebuie să o adoptăm pentru a crește performanța capacitatea” – Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară.
Redactorul-șef al publicației, Gilda Popa, a deschis dezbaterea cu un mesaj care a setat tonul serii:
„Miza noastră este să construim mai mult decât un simplu proiect media, pentru că sunt foarte multe proiecte media pe piață, însă în acest moment, în era tehnologii lor AI, trebuie să reinventăm aproape cu totul ce înseamnă comunicarea media și ce înseamnă modul în care industria media este utilă pentru lumea de business. În primul rând, este vorba despre modul în care ne gândim noi ca ceea ce transmitem, ceea ce facem să fie cu adevărat util și nu să fie încă un zgomot informațional într-un mediu deja suprasaturat de zgomot informațional. Pentru că cei care lucrează în tehnologia informației știu foarte bine că problema nu este că nu există informații. Problema este că aceste informații trebuie structurate, gestionate, sintetizate și organizate în așa fel încât ele să devină utile. Și asta se întâmplă și cu tehnologiile AI”, spune Gilda Popa.
Ea a explicat că Puterea Financiară își propune să fie mai mult decât o publicație – un hub de comunicare și interoperabilitate între instituții, antreprenoriat și universități.
„Suntem într-un moment unic în istoria civilizației noastre, în care tehnologiile disruptive schimbă nu doar regulile jocului în afaceri, ci și modul în care comunicăm și interacționăm” , spune Gilda Popa.
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-27-at-4.18.53-PM-1-1024x642.jpeg)
Președintele ASF, Alexandru Petrescu, a avut o intervenție amplă și analitică despre digitalizarea instituțiilor financiar-bancare și despre adoptarea AI în supraveghere. Iar ASF este în plin proces de tranziție de la supraveghere reactivă la prevenție inteligentă prin derularea unui proiect în valoare de de 20 de milioane de euro –care presupune o digitalizare integrată, de la layerele de bază, până la adopția de instrumente de supraveghere electronică
„Astăzi, în reglementare, odată ce ți-ai așternut ochii pe un EXCEL care are un cumul de indici la momentul la care ai dat foaia deja istorie, e trecut, e retrospectivă și nu indicii sunt importanți cât trendurile. Ca să ai trenduri ai nevoie de date cumulative, ai nevoie de interpretare, de filtrare”, a explicat președintele ASF.
Chiar dacă avem legea interoperabilității, spune Alexandru Petrescu, există o reticență masivă a instituțiilor de a pune la dispoziție baze de date. În acest moment, ASF lucrează la consolidarea bazelor de date, trecerea de la supraveghere retrospectivă la una preventivă, digitalizarea completă asigurată prin implementarea proiectului finanțat cu fonduri europene.
Petrescu a subliniat că reglementările UE „galopante” cer România să accelereze digitalizarea și adoptarea standardelor tehnice: „cel mai slab operator devine vulnerabilitatea întregului sistem” .
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/11/WhatsApp-Image-2025-11-27-at-4.31.30-PM-1024x576.jpeg)
Președintele INS, Tudorel Andrei, a vorbit despre realitatea statistică a digitalizării companiilor și instituțiilor.
„Doar 14% din întreprinderile mari folosesc AI. Pentru aproximativ 90% dintre IMM-uri, adoptarea va fi foarte dificilă din cauza costurilor” , spune președintele INS
El a explicat că, în acest moment, arhitectura datelor, nu tehnologia, este problema, în condițiile în care instituțiile nu funcționează în aceeași logică tehnică, iar România produce multe date, dar prea puține sunt transformate în decizie.
„Eu sunt optimist că suntem pe drumul bun, mai ales că nu putem rămâne în urmă. Suntem într-o într-un club, Uniunea Europeană, care ne obligă să facem acest pași. Dar eu repet – cu acea analiză, dacă nu avem standarde de de de a urmări această informație, s-ar putea să avem costuri mult mai mari, întrucât orice sistem informatic înseamnă mentenanță, orice mentenanță înseamnă cost. Și venim la partea cealaltă, vedem partea de digitalizare în administrația publică. Gata, deci am rezolvat, e vorba de altceva. Vedem numai partea de calculatoare, partea de soft. Hai să vedem și partea de resurse umane. Să știți că acesta îți va fi riscul mare în administrația publică, dacă nu se reconsideră poziția aceea de informatician, cel care trebuie să miște lucrurile. Dacă nu, s-ar putea să fie foarte greu”, spune Tudorel Andrei.
Analistul Răzvan Mihai a livrat o perspectivă „de culise” asupra probabilității de a ne afla în plină bulă AI, cu o privire lucidă asupra piețelor financiare:
„Da, există o bulă AI. Dar nu suntem în faza terminală. Diferența față de dot-com e simplă: azi, hype-ul este construit pe companii care fac deja profit”, explică Răzvan Andrei.
El a explicat că 38% din S&P 500 este susținut de câteva companii Big Tech, investitorii se tem de concentrarea riscului, dar AI produce încă doar „3% din productivitatea unui job obișnuit”.
Este un avertisment temperat: piața este supraîncălzită, dar nu se află într-o poziție fragilă.
În esență: hype-ul este real, dar nu e aproape de acea fază în care să vedem prăbușiri spectaculoase la bursă ale companiilor Big Tech.
Concluzia generală a primului panel al dezbaterii organizate de Puterea Financiară – Business în era AI – este că astăzi, digitalizarea nu mai poate fi tratată ca un paragraf obligatoriu în strategiile guvernamentale, ci ca un sistem nervos al economiei, un cadru care determină competitivitatea companiilor, capacitatea statului de a gestiona date și viteza cu care România poate adopta inovația.
Chiar dacă intervențiile speakerilor au venit din domenii diferite – reglementare, statistică oficială, investiții și tehnologie – toate au avut un punct convergent în sensul că România nu poate avansa în era AI fără cooperare instituțională reală, fără acces la date și fără o arhitectură comună.
Mulțumim tuturor celor care au fost alături de Puterea Financiară în cadrul acestui eveniment!
Mulțumiri speciale partenerilor, sponsorilor și partenerilor media: Constructii Erbasu, PPC Romania, ASIROM, DELTABLOC, Institutul de Studii Financiare – ISF, NAGA, Tinmar, RallyTrade, Palatul Noblesse – Lifestyle Palace, Crama DeMatei, Bursa de Utilaje, Puterea femeilor – Women for a Better Society.