Eveniment Puterea Financiară: Președintele INS, Tudorel Andrei, spune că România se află în fața unei noi etape digitale

Într-un moment în care economia globală se fragmentează sub presiunea noilor tehnologii, incertitudinilor geopolitice și schimbărilor demografice, liderii instituționali încearcă să contureze repere stabile pentru viitor.

Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică (INS), a prezentat o evaluare lucidă, dar și foarte optimistă, asupra direcției în care se îndreaptă România în materie de digitalizare, competitivitate și infrastructură informațională. Discursul său a pus în lumină atât obstacolele structurale, cât și oportunitățile subestimate ale economiei românești.

Un deceniu de inițiative statistice internaționale

Pentru început, Andrei a amintit în cadrul evenimentului Puterea Financiară de rolul pe care INS a încercat să și-l asume în ultimii 13 ani, prin organizarea conferinței internaționale UROS – Official Statistics, eveniment care a reunit în 2025 reprezentanți din 21 de țări.

O fostă corporatistă a încercat rețeta fericirii danezilor. Secretul care a învins stresul și singurătatea

09:05

Pieţele europene intră în picaj: panică printre investitori după semnalele tot mai clare ale unei posibile „bule” AI

08:00

„Sper ca la 25 de ani de la lansare să prezentăm evoluții pozitive ale economiei românești”, a spus el, exprimând o ambiție rar întâlnită în discursurile instituționale: dorința ca România să fie observată internațional prin prisma progreselor, nu a dificultăților.

Această deschidere către cooperare și standarde globale nu are doar valoare simbolică. Ea pune România în convergență cu un ecosistem statistic european în continuă transformare, în care calitatea datelor și capacitatea de analiză devin criterii critice pentru finanțare, politici și credibilitate internațională.

Presiunea creativ-distructivă: tehnologiile care redesenează economia

În același registru, președintele INS a așezat evoluțiile recente în contextul teoriei economice. Invocând recenta decernare a Premiului Nobel profesorului francez Philippe Aghion, unul dintre teoreticienii contemporani ai destructurării creative, Andrei a subliniat un adevăr cu greutate: economia modernă avansează prin tehnologii care dislocă vechi modele de producție.

„De ce, în ultimii 100 de ani, progresul s-a bazat pe tehnologii care au distrus ceea ce, anterior, ni se părea extraordinar?”, este întrebarea retorică prin care Andrei a punctat faptul că România nu poate naviga această tranziție fără să adopte integral infrastructurile digitale ale economiei moderne.

Pandemia a accelerat această transformare. Atât sectorul public, cât și cel privat au fost forțate să-și modifice modul de lucru. Digitalizarea nu a mai fost o opțiune tehnologică, ci un imperativ operațional.

Un decalaj structural: 14% adopție AI, dar o bază economică fragilă

În privința sectorului privat, Andrei a descris două realități paralele. Pe de o parte, companiile mari – aproximativ 8% din totalul firmelor din România – au început să adopte instrumente de inteligență artificială. Ponderea, de 14%, este modestă la nivel european, dar rămâne un indicator al direcției în care se mișcă firmele cu resurse și capacitate de investiție.

Pe de altă parte, însă, 90-92% dintre companiile românești sunt microîntreprinderi. Pentru ele, digitalizarea accelerată presupune costuri ridicate și perioade de amortizare dificil de susținut.

„Va fi foarte greu de recuperat costurile într-o perioadă scurtă”, avertizează Andrei, amintind că tehnologia nu poate fi implementată automat într-un mediu economic caracterizat prin fragmentare și capitalizare redusă.

Această dualitate ridică întrebări asupra modului în care politicile publice pot accelera adoptarea tehnologiilor avansate în rândul companiilor mici – un segment care reprezintă, structural, baza economiei românești.

Infrastructura digitală: conectivitate aproape universală, dar utilizare redusă

Datele INS arată că 99,8% dintre companiile cu peste 10 angajați au acces la internet. Însă cifra, impresionantă la prima vedere, ascunde un paradox: doar o parte dintre angajați folosesc efectiv instrumente digitale moderne.

Internetul, spune Tudorel Andrei, a devenit „din generația trecută”, în timp ce companiile au nevoie de soluții avansate, interoperabile și adaptate fluxurilor de producție actuale.

INS se confruntă zilnic cu dificultățile acestui decalaj. Deși instituția dispune de o platformă digitală de colectare a datelor, numeroși agenți economici continuă să necesite interacțiuni directe pentru transmisia informațiilor. Această fricțiune – între infrastructură disponibilă și adoptare reală – reflectă lipsa unei arhitecturi digitale naționale coerente.

Înainte de digitalizare trebuie arhitectură

Într-un moment de sinceritate profesională, Tudorel Andrei a formulat poate cea mai tehnică, dar esențială idee a discursului:

„România riscă să implementeze tehnologii digitale peste sisteme instituționale și legislative nealiniate. Înainte de a digitaliza, trebuie să ai arhitectura clară”, spune el.

În lipsa standardizării bazelor de date și a unei legislații adaptate, suprapunerile, erorile și costurile suplimentare devin inevitabile. Această observație, deși tehnică, explică multe dintre eșecurile digitalizării românești: proiecte fragmentate, investiții care nu comunică între ele și sisteme care duplică aceleași informații.

Recensământul digital: un precedent relevant

Unul dintre cele mai puternice argumente pentru optimism vine din experiența recensămintelor din 2018-2021. Este vorba despre perioada în care România a experimentat pentru prima dată autorecenzarea online. Deși la momentul respectiv ideea părea „science fiction”, rezultatul a surprins: 50% din populația României a introdus datele direct pe platformă, depășind obiectivul inițial de 35%.

Acest episod, spune șeful INS, arată că populația este dispusă să adopte soluții digitale atunci când sunt bine comunicate și corect implementate. De asemenea, INS a reușit să valorifice surse administrative din Ministerul Finanțelor, Muncii și Educației – deși interconectarea rămâne dificilă.

Cu toate acestea, succesul a fost „prea puțin popularizat”, potrivit lui Tudorel Andrei, sugerând o vulnerabilitate cronică. Mai exact, România nu își valorifică suficient propriile reușite instituționale.

Costuri, mentenanță și riscul de a acumula date inutile

Digitalizarea nu este doar o problemă tehnologică, ci și una bugetară. Fiecare sistem informatic presupune costuri de mentenanță, iar instituțiile publice funcționează deja sub presiunea limitărilor salariale. În acest context, poziția informaticianului în administrația publică devine critică.

„Dacă nu reconsiderăm poziția celui care trebuie să miște lucrurile, s-ar putea să fie foarte greu”, avertizează Andrei, sugerând că resursa umană poate deveni un blocaj mai mare decât infrastructura tehnică.

În plus, acumularea de baze de date fără capacitate analitică este un risc major.

„Putem avea multe date, dar fără capacitate de analiză, ele rămân lucruri amorfe”, spune el. Pentru România, provocarea nu este doar colectarea datelor, ci transformarea lor în instrumente pentru politici publice eficiente.

România trebuie să țină pasul

La final, Andrei și-a exprimat convingerea că, în următorul deceniu, România va parcurge inevitabil un proces accelerat de transformare digitală. Apartenența la Uniunea Europeană impune standarde, proceduri și termene care nu pot fi ignorate. Totuși, progresul nu este unul automat.

„Avem nevoie de știința folosirii informației”, spune Andrei, pledând pentru o cultură instituțională care să valorifice datele, nu doar să le acumuleze.

Discursul președintelui INS a combinat optimismul tehnocratic cu avertismente ferme. România dispune de exemple concrete de succes, de la autorecenzare la conectivitate aproape totală. Dar, progresele pot fi fragile în absența unei arhitecturi coerente, a resurselor umane adecvate și a unei viziuni strategice unitare.

Într-o economie în care tehnologiile creativ-distructive rescriu regulile jocului, România nu-și poate permite luxul stagnării. Mesajul final al lui Tudorel Andrei răsună în cheia unui pragmatism rar: există multe informații pozitive. Totuși, acestea trebuie puse în lumină, analizate și utilizate pentru a construi o economie modernă, rezilientă și conectată la standardele europene.