Eveniment Puterea Financiară. Președintele ASF, Alexandru Petrescu, apel pentru o arhitectură financiară inteligentă în era AI: ASF privește tehnologia ca pe o direcție strategică de acțiune

România are nevoie de o reconstrucție structurală a supravegherii financiare, bazată pe interoperabilitate instituțională, arhitectură comună de date și integrarea tehnologiei — în special AI — ca instrument de analiză și anticipare a riscului. Acesta este mesajul-cheie transmis de președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu, la dezbaterea „Business în era AI” organizată de Puterea Financiară. 

„Filozofia statului în ceea ce privește promovarea adopției tehnologice trebuie să fie de sus în jos”, argumentează președintele ASF, care și-a început discursul prin a saluta inițiativa Puterea Financiară de a depăși stadiul unui simplu furnizor de conținut pentru a construi un hub media axat pe crearea unei comunități cu expertize complementare.

Alexandru Petrescu: E nevoie de o infrastructură comună de date

Petrescu a argumentat, în unul dintre cele mai dense și mai structurate discursuri publice pe această temă – și aprecierea vine din evaluarea unuia cele mai puternice LLM-uri din piață – de ce România are nevoie de un alt mod de a privi digitalizarea. Nu mai este suficientă doar inițiativa instituțională sau un buget european. Ceea ce lipsește și este de de construit acum este o infrastructură comună de date și o cultură instituțională care să accepte că tehnologia nu e un moft, ci o condiție sine-qua-non de funcționare.

Analiză ESET: Peste 25.000 de aptitudini AI au fost considerate suspecte, iar mii conțineau malware

18:57

Viața după Orban: companiile apropiate fostei puteri se pregătesc pentru noua eră politică din Ungaria

17:45

„De aici mi-a venit totuși ideea, gândirea de a avea un grup de inițiativă economică, așa că din perspectiva mea, nu e doar o lansare, deja sunteți pe drumul cel bun și mă bucur să fiu alături de dumneavoastră”, spune Alexandru Petrescu în lansarea discursului său despre eforturile de a așeza Autoritatea într-o arhitectură tehnologică „compatibilă cu ritmul real al piețelor”.

În acest context,  președintele ASF adaugă că tehnologia nu este aici ca să înlocuiască expertiza umană. În schimb, a vorbit despre AI ca instrument de augmentare instituțională: „AI nu trebuie să fie un substitut al judecății umane. Nu trebuie să resimțim așa.  Este o augmentare a capacității umane” .

ASF – în proces de tranziție de la supraveghere reactivă la prevenție inteligentă

Supravegherea trebuie să treacă de la modelul retrospectiv – de tip „medic legist” – la un model preventiv, augmentat de tehnologie, în care instituțiile pot anticipa riscuri în timp real, a explicat Alexandru Petrescu. Iar ASF este în plin proces de tranziție de la supraveghere reactivă la prevenție inteligentă prin derularea unui proiect de digitalizare în valoare de de 20 de milioane de euro, finanțat din fonduri europene. „Am reușit să securizăm acest fond european și să pornim un proces de digitalizare exhaustivă a autorității. Urmează trei ani de implementare” , spune președintele ASF

„Aș vrea să vă descriu din perspective a filozofiei de supraveghere. Plecăm dintr-o zonă contemplativă în care părea suntem mai mult medici legiști. Și în momentul în care identificam problemele, capacitatea, posibilitatea, opțiunile de remediere erau scumpe, erau grele, erau dificile. Acum ne îndreptăm într-o zonă în care să acționăm mai mult profilactic, să putem să corijăm, să ghidăm, să, să identificăm devieri economice de la conduită, de la prudențialitate din timp. Cu alte cuvinte, să putem anticipa mai mult și să constatăm mai puțin. E bine, ușor de zis, greu de făcut”, a detaliat președintele ASF.

România trebuie să țină ritmul legislației europene

Petrescu a fost realist în privința pașilor administrativi care urmează în acest proces de digitalizare– analiză, eligibilitate, licitații, contestații – însă a subliniat că rezultatele vor deveni vizibile spre finalul mandatului său: „Aș fi onorat să pot aduce acest proiect într-un stadiu de operaționalizare reală” .

Miza este ca România să poată face față ritmului legislației europene în materie de piețe financiare, crypto-active (regulamentul MiCA) și viitoarele cadre de supraveghere a tranzacțiilor generate de sisteme AI. „Cel mai slab operator din sistem devine vulnerabilitatea tuturor”, a spus el, citând o regulă informală a supravegherii europene.

„Legislația galopează la nivel european. Avem directive ce urmează a fi transpuse în legislația primară. Unele dintre ele au cam depășit datele la care România se asumase să le transpună. Și aici mă refer, pentru cei care poate sunteți familiarizați, directiva MiCA”, avertizează Petrescu.

Petrescu: Avem încă probleme la asambla bază de date provenite din instituții diferite

Chiar dacă avem legea interoperabilității, spune Alexandru Petrescu, există o reticență masivă a instituțiilor de a pune la dispoziție baze de date. „Fără o arhitectură comună de date nu putem vorbi despre reglementare modernă”, a avertizat el. „Există încă ghișee care solicită o copie a unui act emis chiar de ghișeul alăturat.” În lipsa interoperabilității, România riscă să rămână în urmă într-un domeniu în care legislația europeană avansează rapid, a avertizat oficialul ASF.

„Aici avem încă probleme la asambla bază de date provenite din instituții diferite, care să ne ducă în poziția în care a contempla un tablou de bord în dashboard – termenul folosit de experții din zona de securitate cibernetică –  și care să ne confere date exacte despre trend. Și astfel, reglementarea financiară non-bancară nu mai ține doar de acuratețea de a urmări indici și poate a-i lega în baza unei experiențe anterioare, ține de capacitatea de a angrena tehnologia în analiză”, a adăugat Alexandru Petrescu.

Piețele supravegheate de ASF se mențin în intervalul de stabilitate

Petrescu a adăugat că, în contextul macroeconomic actual, avem o imagine surprinzător de stabilă a piețelor supravegheate de ASF: piața de capital în creștere, sectorul asigurărilor stabilizat după ani de turbulențe și fondurile de pensii ajunse la 11% din PIB. Per total, instituția supraveghează fluxuri echivalente cu aproape 20% din economia României.

Această fereastră de stabilitate ar putea crea spațiul necesar pentru implementarea tehnologiei și a noii arhitecturi de date. „Dacă ajungi să nu mai aștepți nimic bun, e posibil ca nimic bun să nu vină”, a spus el, precizând că sunt motive pentru „un optimism moderat”, dar că „reconstrucția apetitului de succes economic se construiește de la pupitrele guvernamentale”.

România are nevoie de o arhitectură inteligentă, interoperabilă, a bazelor de date

În final, discursul lui Alexandru Petrescu a fost mai puțin despre AI și mai mult despre modul în care statul român ar trebui să accelereze procesul de integrare a insulelor tehnologice și a proiectelor izolate – într-o arhitectură inteligentă, interoperabilă.

„Reconstrucția apetitului de succes economic se construiește de la pupitrele guvernamentale și am încredere că mulți dintre cei care astăzi ocupă importante poziții guvernamentale vor asezona mesajul public și cu elemente de optimism, fiindcă ele ar fi absolut justificate. Piața de capital – un barometru al sentimentului de încredere în investiții, este pe un trend de creștere”, spune Alexandru Petrescu.

El a făcut un apel la responsabilitate – nu doar din partea actorilor publici, ci și din partea mass media care are un rol important de mediere a comunicării între actorii implicați în construcția acestei arhitecturi.

Urmăriți aici înregistrarea integrală a primului panel al dezbaterii „Business în era AI” – Meet&Speek organizată în cadrul lansării proiectului media Puterea Financiară.

Parteneri

Suport

Parteneri Media