Cine deține cei 344 milioane de dolari în criptomonede asociați Iranului blocați de SUA: „Banii pe care Teheranul încearcă cu disperare să-i mute”

Guvernul american blochează criptomonede în valoare de 344 de milioane de dolari deţinute ”în diverse portofolii cu legături cu Iranul”, anunţă secretarul american al Trezoreriei Scott Bessent. Cele două portofele digitale ar aparține Băncii Centrale a Iranului.

Decizia vine înaintea unei noi runde de negocieri între cele două părți și într-un moment în care dosarul Strâmtorii Hormuz ține în șah piețele globale ale energiei.

”Supraveghem banii pe care Teheranul încearcă cu disperare să-i mute în afara ţării şi vizăm toate liniile vieţii financiare cu legături cu regimul”, a anunţat vineri pe X secretarul american.

Active de peste 1,7 miliarde de euro scoase la vânzare. Ce arată explozia pieței bunurilor aflate în dificultate. Valoarea activelor din „distress” aproape s-a dublat în doar câteva luni

11:32

Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare

09:55

The U.S. just FROZE $344M in Iranian cryptocurrency tied directly to regime officials.

This comes after Bessent pressured Gulf nations to expose and lock down Iranian bank accounts as regime insiders desperately try to surge assets out of Tehran. pic.twitter.com/oBkwylpxGJ

— Scott Adams (@scottadamsshow) April 24, 2026

Cea mai mare sumă înghețată on-chain a unor rezerve cripto suverane

Oficiul american pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) a indicat cele două portofele ca proprietate a Băncii Centrale a Iranului, invocând conexiuni cu IRGC-Qods Force și Hezbollah. Compania cripto Tether a anunțat că a cooperat cu OFAC și cu forțele de ordine ale SUA pentru blocarea celor aproximativ 344,2 milioane de dolari. Potrivit datelor publice, este cea mai mare sumă înghețată on-chain a unor rezerve cripto suverane iraniene consemnată până acum.

Cele două portofele au primit aproximativ 370 de milioane de dolari în aproape 1.000 de tranzacții desfășurate pe o perioadă de peste cinci ani, cu primele intrări în martie 2021, conform analizei TRM. Activitatea lor sugerează mai degrabă rolul de infrastructură de rezervă decât de portofele folosite pentru plăți curente.

Cea mai mare sumă cu destinație externă — aproximativ 11 milioane de dolari în patru tranzacții la începutul lui 2023 — a mers către o altă adresă asociată, nu către o bursă de criptomonede.

Sursa foto: TRM Labs

SUA vor să „degradeze” capacitatea Teheranului de a transfera bani

Statele Unite vor ”să degradeze în mod sistematic capacitatea Teheranului de a genera, muta şi repatria fonduri”, a subliniat secretarul american al Trezoreriei.

Scott Bessent face acest anunţ în contextul în care emisarul special al Casei Albe Steve Witkoff şi ginerele preşedintelui american Jared Kushner urmează să se ducă sâmbătă la Islamabad, în Pakistan, pentru a se întâlni cu o delegaţie iraniană în vederea unei runde de negocieri, notează Reuters.

Economic, decizia SUA se traduce în costuri mai mari de finanțare externă, acces mai dificil la valută, presiune suplimentară asupra lichidității și capacitate redusă de a susține operațiuni externe într-un mediu deja afectat de sancțiuni.

Criptoactivele, instrument de presiune geopolitică

În ultimii ani, activele digitale au devenit relevante în strategiile economice ale statelor aflate sub sancțiuni. Pentru economii izolate de sistemul financiar occidental, blockchain-ul poate oferi rute alternative de transfer, acces la lichiditate și posibilitatea mutării rapide a capitalului prin rețele mai greu de controlat decât sistemul bancar clasic.

În acest context, blocarea unor fonduri de această dimensiune nu este doar o sancțiune punctuală, ci un semnal că Washingtonul tratează ecosistemul cripto ca pe un front real al conflictului economic.

Miza Hormuz și presiunea energetică

Decizia vine în paralel cu eforturile SUA de a forța Iranul să relaxeze controlul asupra Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul global cu petrol și gaze.

Înaintea conflictului izbucnit la finalul lunii februarie, prin Hormuz tranzita aproximativ o cincime din petrolul consumat la nivel mondial. Perturbarea acestui coridor a împins cotațiile petrolului în sus și a readus în centrul atenției riscul unui nou șoc energetic global.

Astfel, sancțiunile financiare și blocarea activelor digitale completează presiunea militară și diplomatică exercitată deja de Washington.

Armistițiu fragil, negocieri sub presiune

Statele Unite și Iranul au convenit la începutul lunii aprilie un armistițiu menit să creeze spațiu pentru negocieri. Prima rundă nu a produs rezultate concrete, iar dosarele sensibile au rămas deschise: programul nuclear iranian, libertatea navigației prin Hormuz și regimul sancțiunilor economice.

Președintele Donald Trump a prelungit unilateral armistițiul, iar o nouă rundă de discuții urmează să aibă loc la Islamabad, unde vor participa trimisul special Steve Witkoff și Jared Kushner. Momentul ales pentru anunțul Trezoreriei lansează o strategie de negociere bazată pe presiune financiară maximă înaintea reluării dialogului. Washingtonul încearcă să crească presiunile asupra Iranului, cu scopul ca Republica islamică să renunțe la blocarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz.