Adrian Șonka privește cerul cu luciditate și aduce știința în spațiul public fără artificii, rămânând consecvent datelor, logicii și clarității, într-o epocă dominată de zgomot, mituri și superficialitate.
PutereaFinanciară.ro aduce în prim-plan un interviu cu Adrian Șonka, explorator al Universului, doctor în fizică și cercetător la Institutul Astronomic al Academiei Române. Un specialist care nu s-a limitat la observația științifică, ci a dus astronomia mai aproape de oameni prin educație, comunicare și pasiune pentru popularizarea științei. Cu o carieră construită între cercetare de vârf și implicare publică, Adrian Șonka reprezintă astăzi una dintre cele mai respectate voci ale astronomiei românești contemporane.
Adrian Șonka este unul dintre cei mai respectați și activi cercetători în astronomie din România, recunoscut pentru abordarea sa riguroasă în studiul corpurilor cerești și pentru implicarea sa excepțională în popularizarea științei.
Cu un doctorat în fizică, specializarea planetologie-asteroizi, obținut în 2020 cu lucrarea „Proprietăți fizice ale asteroizilor cu perioadă lungă de rotație”, Adrian Bruno Șonka îmbină cercetarea științifică de vârf cu o pasiune autentică pentru educație și diseminare științifică. Pe lângă activitatea de cercetare, predă cursuri de astronomie și este invitat constant să susțină conferințe și ateliere în școli, librării și oriunde există un public dornic să afle mai multe despre Univers.
Expertiza sa este completată de o solidă pregătire în fizică și comunicare științifică, iar prin articolele publicate în reviste și pe platforme online, dar și prin prezența constantă în spațiul public, Adrian Șonka reușește să transforme subiecte complexe de astronomie în informație accesibilă și captivantă pentru toate vârstele.
Cu un demers metodic și o dedicare remarcabilă, Adrian Șonka este un reper al astronomiei românești contemporane și unul dintre cei mai apreciați promotori ai științei, aducând astronomia și știința mai aproape de fiecare dintre noi.
Într-o lumea de azi obsedată de spectacol, interviul cu Adrian Șonka e o raritate. Nu doar pentru ce știe, ci pentru cum alege să fie: lucid, modest, riguros, neinfluențat de tendințe sau modă. Dar care e, de fapt, povestea celui care alege să privească stelele fără să le atribuie dorințe?
Despre începuturi și vocație
PutereaFinanciara.ro: Ce v-a atras prima dată către cerul nopții? A fost un moment revelator sau o pasiune care a crescut treptat?
Adrian Șonka: Nu am o poveste interesantă. Nu a fost un moment revelator, pentru că interesul mi-a apărut în timp. Practic, înainte mi-a apărut pasiunea pentru literatura SF. După ce am citit câteva zeci de romane SF, am observat că se menționau stele, planete, galaxii, iar, la un moment dat, mi-a venit ideea să văd dacă sunt reale. Am căutat o carte de astronomie și am găsit manualul de astronomie pentru clasa a XII-a, care conținea și o hartă a cerului. Am găsit multe dintre stele pe hartă, ceea ce m-a făcut să vreau să le găsesc și pe cer. Aceasta este povestea, iar eu mă bucur că încă mai citesc romane SF și încă mai caut stele pe cer.
PutereaFinanciara.ro: Cum era să fiți pasionat de astronomie în România anilor 90?
Adrian Șonka: Nu spun că era mai bine sau mai rău, ci era diferit, pentru că nu aveam acces la resurse, ca acum. Era anul 1997, când nu aveam internet și trebuia să caut informații în cărți vechi. Mergeam la bibliotecă și împrumutam cărți, copiam hărțile cerului din cărți și mă descurcam. Biblioteca Națională și Biblioteca Mihail Sadoveanu erau preferatele mele. Mai greu era cu instrumentele astronomice, pentru că nu aveam bani și nici nu aveai de unde să cumperi. Mi-am construit, ca mulți alții pe vremea aceea, lunete din lentile de ochelari, care nu erau bune, dar măcar erau.
PutereaFinanciara.ro: Ce v-a determinat să continuați pe acest drum și să transformați pasiunea într-o misiune educațională pentru publicul larg?
Adrian Șonka: Uite ce este, mie nu îmi plac cuvintele mari și marketingul mincinos. Nu m-am gândit niciodată să fac astronomie cu publicul. „De vină” este astronomul Harald Alexandrescu, omul care mi-a oferit un loc de muncă la observatorul din Piața Romană. Mi-a spus că pot să fac observațiile care îmi plac, dar că trebuie să stau și cu publicul. Așa am ajuns să lucrez cu publicul, deci nu pot să spun că a fost alegerea mea. Nu am avut și nici nu am o misiune educațională pentru public. Pur și simplu aceasta este meseria mea, pe care încă mai am bucurie să o fac. Să vorbesc despre astronomie și să fac observații astronomice este tot ce știu să fac.
În epoca virală a conspirațiilor, separarea granițelor dintre adevăr și fabulație devine o misiune. Și totuși, cât de important mai este, astăzi, omul de știință pentru o societate care premiază iluzia și superficialul în detrimentul profunzimii și dovezilor? Sau poate rolul lui tocmai aici începe să stea drept, neclintit, acolo unde rațiunea pare minoritară?
Pseudoștiință și conspirații
PutereaFinanciara.ro: Care este diferența dintre astronomie și astrologie? De ce nu este astrologia o știință?
Adrian Șonka: Este timpul să nu mai comparăm aceste două domenii. Astronomia este preocuparea omului de a înțelege universul, iar astrologia este preocuparea omului pentru om. E ca și cum ai compara ghicitul în cafea cu neuroștiința. Astrologia folosește niște termeni astronomici, dar conține foarte puțină astronomie. Astrologia este ghicitul în nume de planete, pe când astronomia se ocupă cu studiul planetelor. Nu consider că trebuie să dovedesc de ce astrologia nu este o știință, pentru că asta ar însemna că trebuie să fac asta pentru orice domeniu neștiințific. Eu consider că brutăria este un domeniu mult mai științific decât astrologia. Un aluat pentru pâine se face pe baza unor reguli și măsurători, pe când horoscopul se face pe baza a ceea ce au spus câțiva oameni acum 2000 de ani. O rețetă de aluat se face prin încercări succesive până când se obține un rezultat care poate fi multiplicat. Horoscopul se face pe baza informațiilor despre iubire, bani și faimă aflate în ceasloave scrise acum sute și mii de ani, asociate unor poziții greșite ale Soarelui, Lunii, planetelor și a constelațiilor. Horoscoapele nu se cizelează. Nu stă nimeni să verifice dacă s-a certat George cu Mariana și să modifice semnificația planetelor Marte și Venus în toate horoscoapele. Pur și simplu se continuă la nesfârșit “predicțiile”. Astrologiei îi lipsește ceva ce are orice domeniu științific: teorie, predicție, experiment și validare (sau invalidare).
PutereaFinanciara.ro: Este Pământul plat? Cum ați convinge pe cineva că Pământul este un geoid și nu o farfurie?
Adrian Șonka: Eu consider că nu am cum să conving un om că Pământul este rotund. Cei care cred că Pământul este plat o fac într-un fel care mă convinge că au nevoie de alt tip de ajutor. Nu merită să pierzi timpul cu o asemenea activitate.
Eu am scris în cartea mea „Farfurism planetar” un capitol despre cât de ridicolă este credința în Pământul plat și cam atât am de spus despre acest subiect. Dacă un om funcționează bine la serviciu, în familie și în societate, consider că are dreptul să creadă că Pământul are orice formă vrea el, chiar dacă este ridicol.
PutereaFinanciara.ro: Ne ascund statele și corporațiile adevărul despre eventuale vizite extraterestre?
Adrian Șonka: Nu ne ascund nimic pentru că nu au ce. Eu nu cred că extratereștrii ar vizita un stat anume sau o corporație anume. În filme vedem cum extratereștrii aterizează la Pentagon, la Casa Albă sau în locuri familiare oamenilor, însă cred că, dacă ar veni, ar putea ateriza oriunde. Se mai vehiculează ideea că americanii au nave extraterestre prăbușite sau doborâte, ceea ce este ridicol. O civilizație care are tehnologie să meargă printre stele nu se prăbușește pe o amărâtă de planetă și nici nu poate fi doborâtă de un avion de vânătoare.
PutereaFinanciara.ro: Există o bază științifică reală în fenomenul OZN sau UAP? Ce părere aveți despre audierile din Congresul SUA și alte evenimente similare?
Adrian Șonka: Aici sunt două variante. Obiectele văzute de la sol pe cer și cele văzute în aer, din avion. În privința primelor, sunt în măsură să vorbesc, pentru că știu tot ce se mișcă pe cer. Eu nu am văzut niciodată vreun OZN sau obiect pe care să nu îl pot identifica, iar asta se datorează faptului că știu cerul. Persoanele care văd OZN-uri pe cer nu cunosc cerul, drept pentru care nu pot identifica obiectele. În privința obiectelor văzute de piloții avioanelor de vânătoare nu pot să mă pronunț, pentru că nu mă pricep. Doar pentru că cineva din congresul american a organizat audieri nu înseamnă nimic. Știm foarte bine că politicienii trăiesc din întâlniri oficiale, dintre care multe sunt organizate doar de dragul de a fi organizate.
PutereaFinanciara.ro: Într-o epocă în care pseudoștiința câștigă tot mai mult teren, cum vedeți rolul astronomului în societatea contemporană?
Adrian Șonka: Astronomul nu este o persoană importantă în societate, pentru că nu poate lua decizii care le schimbă oamenilor viața. De altfel, în România nici nu există oficial ocupația de astronom, atât de importanți suntem.
Astronomii sunt cercetători într-o știință fundamentală, iar rezultatele pe care le obțin au o valoare în planul științific. După un timp însă, tehnicile de observații dezvoltate și perfecționarea instrumentelor pot avea ecou în lumea reală, în viața de zi cu zi a oamenilor. Sunt exemple multe despre cum dezvoltarea instrumentelor de observație a dus la apariția unor unelte pe care le folosim zilnic. Un exemplu ar fi tomografia computerizată. Cine este curios poate căuta informații despre transferul de tehnologie apărut în urma cercetărilor în astronomie.
Știința nu există în vid. E nevoie de o voce, de un traducător, care să aducă misterul stelelor în cotidianul celor care nu privesc niciodată spre cer. Dar poate această voce să aprindă pasiuni sau, cel mult, să semene curiozitate? Șonka nu promite miracole, dar își asumă o prezență: răspunsurile lui sunt fapte, nu lozinci.
Munca de popularizare și educație științifică
PutereaFinanciara.ro: Ați susținut sute de prezentări și ați interacționat cu mii de oameni de toate vârstele. Ce reacții v-au rămas în minte de-a lungul anilor?
Adrian Șonka: Am susținut mii de prezentări, am interacționat cu sute de mii de oameni, dar nu pot să spun că am reținut o reacție anume. Mă bucură când oamenilor le place ceea ce văd prin telescop sau când reacționează la o prezentare, dar nu sunt obligați să o facă. Nu trebuie ca tuturor să le placă astronomia și sunt total de acord când văd oameni care nu sunt mișcați de planete sau stele. Pe de altă parte, imaginea care mă întristează cel mai mult este când am la telescop părinți care nu vor să privească pentru că au venit doar pentru copii. Este ciudat să nu fii curios să privești printr-un telescop.
PutereaFinanciara.ro: Ați ținut prezentări în medii diferite. Cum se schimbă dinamica unei prezentări în funcție de public?
Adrian Șonka: Am ținut prezentări în locuri total diferite, de la spitalul de copii construit de Asociația „Dăruiește Viață” până la petrecerea burlăcițelor și, îți dai seama că nu se poate ține în același fel o prezentare. În anumite cazuri poți trata în mod amuzant Universul, iar în alte cazuri nu poți decât să fii serios. În alte cazuri poți interacționa cu publicul, în altele nu. Important este să îți cunoști bine publicul, înainte să ajungi la prezentare.
PutereaFinanciara.ro: Ce sfat ați oferi unui părinte care dorește să introducă astronomia în mod creativ în programul copilului său?
Adrian Șonka: Nu înțeleg ce înseamnă astronomie în mod creativ. Cea mai frumoasă parte din astronomie este observarea corpurilor cerești. Astronomia îți permite să vezi cu ochii tăi obiectele cosmice despre care citești sau pe care le vezi în filme și imagini, însă pentru asta trebuie să stai treaz noaptea. Nu recomand să chinuim în acest fel copii mici, de școală generală și gimnaziu, pentru ei trebuie să aibă un somn regulat.
Știu că mai toți copiii de la 4 ani în sus sunt pasionați de astronomie, dar mai știu și că pasiunea le dispare în timp. Dacă vrei ca un copil să rămână pasionat și să urmeze o profesie în domeniu este normal să îi faci cunoștință cu domeniul când este mai mare, undeva de la clasa a 8-a în sus.
În ziua de azi părinții au multe resurse la dispoziție. Este bine să înceapă cu ceva cărți, apoi să meargă la un planetariu și apoi la un observator astronomic.
Dacă va apărea un interes la copil, tot părintele trebuie să învețe o constelație pe cer, să știe să identifice stelele, planetele și, de ce nu, să utilizeze o lunetă sau un telescop. Doar așa poți ieși noaptea cu copilul tău și îi poți arăta ceva frumos. După cum vedeți această pasiune nu poate fi urmată de copii mici pentru că nimeni nu poate lăsa un copil de 7 ani singur afară, noaptea.
Observațiile se transformă, uneori, în povești. Dar cât din știință poate fi rescrisă pentru copii fără să-i fie pierdută esența? Între magia limbajului și precizia datelor, rămâne mereu o întrebare: cum rămâi fidel adevărului fără să ucizi fascinația?
Experiențe astronomice memorabile
PutereaFinanciara.ro: Ați realizat peste 10.000 de observații vizuale ale stelelor variabile. Cum arăta o astfel de seară de observație pentru dumneavoastră?
Adrian Șonka: Știu că sună bine, 10.000 de observații, dar aceasta nu este o mare realizare pentru că observațiile au fost făcute pe parcursul a 18 ani. O seară de observații de acest gen este destul de palpitantă pentru că practic trebuiau observate prin telescop stele și comparată strălucirea lor cu cea a stelelor din preajmă. Eu observam zeci de stele pe noapte și eram nevoit să mut telescop des, folosind o hartă pentru fiecare stea. Alegeam steaua, căutam harta, mutam telescopul în zona respectivă de cer, identificam steaua, estimam strălucirea ei, o notam, după care treceam la altă stea. Așa se desfășura o noapte. Din păcate eu am prins vremea când era rușinos să te lauzi cu realizările tale, însă acum văd că se laudă oameni care au făcut 1000 de observații, dar sunt și alții care au făcut mai multe. Pot să vă spun că prima observație a fost făcută pe 14 august 1997, la ora 1:35 dimineața, când am estimat că strălucirea stelei rho Persei era de magnitudinea 3,9. Ultima observație la stele variabile făcută, a fost pe 28 iunie 2015, la ora 1:54 dimineața, când am estimat că sistemul binar compus dintr-o gaură neagră și o stea gigantă, denumit V404 Cygni, avea magnitudinea 16,4. În total am 14.934 de observații de stele variabile.
PutereaFinanciara.ro: Povestiți-ne despre momentul în care ați observat erupția găurii negre V404 Cygni. Cum v-a schimbat acea experiență perspectiva asupra Universului?
Adrian Șonka: Această observație nu a însemnat mare lucru pentru mine sau pentru gaura neagră V404 Cygni. Știu că sună exotic, dar găurile negre care au sateliți stele, erup destul de des. Nu am de de să transform această observație în ceva măreț pentru că nu este.
De fapt, tot ce s-a văzut a fost o stea care a devenit mai strălucitoare decât era, iar strălucirea ei a variat timp de câteva zeci de minute.
PutereaFinanciara.ro: Ați utilizat telescoape de până la 2,5 metri diametru. Cum diferă munca de observator atunci când se trece de la un telescop mic la unul profesional, operat la distanță?
Adrian Șonka: Telescoapele sunt telescoape, indiferent de mărimea lor. Un telescop mic poate fi folosit și vizual, adică poți privi prin el cu un ocular, dar un telescop mare, „profesionist”, nu poate fi folosit în acest mod, așa că ești nevoit să stai la calculator. Nu simți nimic deosebit atunci când folosești un telescop de la distanță pentru că nu îl vezi, nu ești acolo. Chiar și telescoapele mici pot fi utilizate de la distanță, așa că diferența apare doar la detaliile care apar în imagini. Cu cât telescopul este mai mare, cu atât prinzi mai multe stele în câmp sau asteroizi mai mici sau mai îndepărtați.
Scriitorul de astronomie
PutereaFinanciara.ro: Ați publicat mai multe cărți de popularizare științifică, inclusiv pentru copii. Cum ați abordat diferențele de limbaj și ton în funcție de public?
Adrian Șonka: Eu le-am publicat, dar nu știu dacă au fost utile sau nu pentru că nu prea am feedback de la cititori. De abia acum, la ultima carte publicată, un om inimos, Constantin Beda, a organizat un club de carte despre cartea mea, la care am fost și invitat. Este vorba de clubul de carte ABIS, specializat pe cărți de nonficțiune. Acolo am aflat mai multe de la cititori și am aflat că jumătate din cartea mea, concepută pentru adulți, pare că este scrisă pentru copii.
De obicei eu prefer ca în cărțile pentru copii să explic și cele mai simple noțiuni, iar în cele pentru oameni mari să explic doar noțiunile mai grele.
Dimensiunea profesională și colaborarea
PutereaFinanciara.ro: Ați colaborat cu nume importante din domeniu și ați publicat articole indexate de NASA. Cum se construiește o reputație științifică în România și ce obstacole ați întâlnit?
Adrian Șonka: Eu sunt un cercetător de nivel mediu în țara noastră, ceea ce înseamnă un cercetător de nivel jos la nivel mondial, deci nu am cu ce să mă laud. Este meseria mea să scriu articole științifice și în ziua de azi, pentru că cercetarea se face prin colaborări, uneori public articole în care apar specialiști mai cunoscuți în domeniu. Totuși, asta nu înseamnă că i-am văzut vreodată sau suntem amici, pentru că la articole se colaborează pe internet, pe email, de obicei.
PutereaFinanciara.ro: Cum arată o zi obișnuită pentru dumneavoastră la Observatorul „Amiral Vasile Urseanu”? Ce presupune concret munca pe care o desfășurați acolo?
Adrian Șonka: La observatorul Urseanu stăm cu publicul. Nu mă simt confortabil să răspund la prima întrebare, dar la a doua pot spune câteva cuvinte. Noi, cei care lucrăm acolo, suntem la serviciu pentru a face activități cu publicul care ne vizitează, adică să explicăm ce este prin expoziție și să le arătăm prin telescoape cele mai frumoase obiecte de pe cer. Avem și site-ul, pe care îl ținem la zi cu informații și cam asta este activitatea.
PutereaFinanciara.ro: În ce direcții v-ați dori să se dezvolte astronomia în România – atât în cercetare, cât și în educație?
Adrian Șonka: În țara noastră, astronomia de cercetare și pentru public este la pământ, însă pentru că în social media toată lumea se laudă, pare că totul este roz. De exemplu, sunt foarte puține observatoare deschise pentru public, două sau trei. Sunt însă mai multe planetarii, dar acelea în general prezintă filme de știință pentru copii. Mai toate planetariile și chiar observatoarele pentru public au program de muzeu, până la ora 17 sau 18, drept pentru care nu pot avea o parte observațională de seară. Unele au seri speciale pentru public, dar acestea sunt rare. Coincidența face ca observatorul Urseanu să fie singurul care are program zilnic până la ora 22 (program pe care noi l-am ales). Este greu să ai program de seară, mai ales în weekend, dar ne-am obișnuit în timp. Cum poți să le arăți oamenilor stelele dacă tu închizi la ora 17?
Aici mai avem o problemă, una mare, pe care nu știu să o fi sesizat colegii din domeniul popularizării astronomiei. Mai toate activitățile care se fac în planetarii și cele câteva observatoare care închid la ora 17 au activități pentru copii, iar asta face ca astronomia să pară o activitate pentru copii, infantilă, un fel de joacă până se face copilul mare. Această viziune aduce un deserviciu acestei științe în care poți urma o frumoasă carieră. Astronomia nu este o știință pentru copii. Ei pot acumula informații din cărți și filme, dar diferența se vede când îi duci la telescop pentru că nu știu să privească și să observe. Este nevoie să fii un pic mai mare, după clasa a 7-a sau chiar a 8-a pentru a putea înțelege ce vezi și de ce vezi. Avem în prezent în țara noastră fenomenul de infantilizare a astronomiei la nivel de popularizare, în timp de liceeni și adulții sunt ignorați.
La nivel de cercetare stăm și mai rău pentru că în toată țara noastră mare există maxim 30 de oameni care lucrează în astronomie sau astrofizică. Aici sunt multe de făcut și sunt pregătit să ne întâlnim toți astronomii împreună cu toți guvernanții și să ne spunem părerile. Uite, noi, ca țară, în cazul în care vine un asteroid spre Pământ, suntem nevoiți să întrebăm la americani sau alte țări în care astronomia este dezvoltată unde o să cadă și dacă face cineva ceva în privința lui. La fel și în cazul căderii unui satelit sau al unei erupții solare.
Practic și personal sau drumul spre carieră
PutereaFinanciara.ro: Care sunt costurile de educație și de formare profesională pentru cineva pasionat de astronomie în România? Este o carieră accesibilă?
Adrian Șonka: În țara noastră nu poți să te faci astronom pentru că nu există o asemenea facultate. Poți să te faci fizician, matematician, inginer și să lucrezi apoi în astronomie, dar nu direct astronom. Cât te costă să mergi la Politehnica sau la Fizică, atât te costă să devii astronom. Dacă ai înclinație spre științele exacte poți să lucrezi destul de ușor în astronomie. Important este să găsești un loc de muncă pe la institutele din țară. Momentan se lucrează în astronomie la Institutul Astronomic al Academiei Române, iar în astrofizică la Institutul de Științe Spațiale, dar sunt sigur că se poate și prin universitățile din țară.
PutereaFinanciara.ro: Care sunt pașii concreți pe care un tânăr din România ar trebui să îi urmeze pentru a deveni astronom? Există un parcurs academic sau profesional clar?
Adrian Șonka: Trebuie o licență, un master și neapărat un doctorat, pentru că altfel nu se poate. Cine vrea să lucreze în străinătate trebuie să le aibă pe toate pe științe exacte. De când ești la master sau doctorat poți colabora cu cercetătorii din domeniu și așa ei te vor avea în vedere când se va ivi ocazia să angajeze pe cineva.
Viziuni, credințe, viitor
PutereaFinanciara.ro: Care este obiectul ceresc care vă fascinează cel mai mult și de ce?
Adrian Șonka: Îmi plac inelele lui Saturn, dar fără planetă, pentru că sunt compuse din blocuri de gheață care se rotesc în jurul planetei și care uneori se ciocnesc și se lipesc, formând munți de gheață înalți de mii de metri.
PutereaFinanciara.ro: Ce sfat ați da unui tânăr care visează să devină astronom în România?
Adrian Șonka: Nu este greu să devii astronom. Încearcă să fii atent la orele de fizică și matematică pentru că ce înveți acolo vei folosi și în carieră. Învață puțină programare, în special Python, dar nu prea multă pentru că apoi vei dori să lucrezi în IT. Când ești la facultate caută oameni care lucrează în domeniu și întreabă-i dacă poți să fii de ajutor cu ceva în domeniu. Cam atât.
PutereaFinanciara.ro: Ce ar trebui să facă statul și mediul privat din România pentru a promova știința, în general, și astronomia, în particular, în rândul tinerei generații?
Adrian Șonka: Aici sunt prea multe de spus pentru că statul pare să fie împotriva oricărei științe, nu doar împotriva astronomiei. Astronomia se face oricum în instituțiile de stat. Cercetătorii au nevoie de instrumente, de dispozitive, de calculatoare, de materiale, de vizite de specializare în alte instituții, adică de bani. Nu neapărat de bani pentru ei, ci pentru a putea face cercetare. În științele exacte cercetarea nu se face în biblioteci. Cercetătorii au nevoie să se deplaseze sau să cumpere instrumente și exact asta nu primesc. Americanii, de exemplu, tocmai au dat în folosință un telescop care a costat 1,2 miliarde de dolari, iar prin asta mulți astronomi își vor dezvolta carierele și mulți tineri vor fi atrași în domeniu. Poate asta ne lipsește și nouă, un centru național al astronomiei, construit în jurul unui observator astronomic aflat undeva în Dobrogea, cu un telescop de 2-3 m în diametru și altele câteva mai mici în jurul lui.
PutereaFinanciara.ro: Este România pregătită pentru apărare planetară? Joacă un rol în demersurile internaționale privind protecția împotriva asteroizilor sau a altor amenințări spațiale?
Adrian Șonka: Conceptul de apărare planetară este la începuturi. Momentan oamenii nu sunt capabili să apere planeta de venirea unui asteroid. Termenul este întrebuințat atât de ușor încât pare că suntem deja asigurați, însă apărarea planetară este în prezent un domeniu SF. Se vor face progrese totuși și peste 10 ani situația o să fie diferită.
Ca să poți să aperi planeta de asteroizi trebuie să îi fi descoperit pe toți. Dacă vreunul ar veni spre noi, ar ajuta dacă l-ai descoperi cu mulți ani înainte să ne lovească, iar apoi ar trebui să poți concepe o misiune spațială care ajungă la asteroid și să îi facă ceva, în funcție de cum e asteroidul și când ajunge la Pământ, iar apoi să o și construiești. Va costa enorm, desigur, ceea ce va însemna că toate statele trebuie să contribuie, dar la cât de divizată este lumea în prezent, mă tem că asteroidul va pica peste noi, în timp ce ne certăm pe finanțe.
Despre contribuția României nu am ce să spun pentru că astronomii români sunt prea puțini și domeniul este prea sărac pentru a face vreo diferență. Este mai bine să întrebați și la Agenția Spațială Română pentru că ei coordonează oficial această activitate.
În definitiv, poate nu rezultatele măsurabile sunt cele care definesc un astronom, ci onestitatea cu care privește cerul și curajul de a recunoaște cât de puțin știm, de fapt, despre universul care ne conține.
Întrebare de final
PutereaFinanciara.ro: Dacă ați putea transmite un singur mesaj generațiilor viitoare despre rolul cunoașterii științifice și al curiozității, care ar fi acesta și de ce îl considerați esențial pentru viitorul omenirii?
Adrian Șonka: Ce îmi cereți dvs. nu poate fi transmis într-un singur mesaj și nici nu mă pricep să concep mesaje motivaționale, așa că nu am ce să răspund. E loc pentru toată lumea pe planetă!
Într-o lume în care totul pare deja explicat, adevărații exploratori rămân cei care știu să pună întrebările potrivite – cu modestie, curaj și o neclintită credință în puterea curiozității.
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/06/Pamant-din-spatiu-FOTO-Shutterstock-1024x533.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/05/actiuni-1024x682.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/06/shutterstock_2530031367-1024x576.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/07/o-PSYCHEDELIC-BRAIN-facebook-1024x512.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/07/tim-mossholder-FH3nWjvia-U-unsplash-1024x683.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/07/gertruda-valaseviciute-xMObPS6V_gY-unsplash-1024x683.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2024/10/FMI-perete-de-sticla-e1646568882845.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/07/Energie-person-3062271_1280-1024x612.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/07/spacecraft-orbiting-planet-earth-global-communications-generated-by-ai-1024x585.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/07/jeroen-den-otter-HlxuCe2pkJU-unsplash-1024x684.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/07/wegovy-1024x768.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/07/metoda-plicurilor-1024x683.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/07/team-process-creation-1024x683.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/07/ai-2-1024x680.png)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/07/jeroen-den-otter-HlxuCe2pkJU-unsplash-1024x684.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/07/wegovy-1024x768.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/07/metoda-plicurilor-1024x683.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/07/team-process-creation-1024x683.jpg)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/07/ai-2-1024x680.png)
:format(webp):quality(80)/https://www.putereafinanciara.ro/wp-content/uploads/2025/07/WhatsApp-Image-2025-07-30-at-11.13.19-AM-1024x576.jpeg)