Factura ascunsă a boom-ului fotovoltaic: până la 372 lei/MWh pentru energia prosumatorilor

Explozia numărului de prosumatori din România a schimbat radical piața de energie în doar câțiva ani. De la câteva sute de instalații în 2019, s-a ajuns la aproape 300.000 la începutul lui 2026, iar capacitatea instalată a urcat la circa 3.400 MW. În acest context, Asociația Furnizorilor de Energie din România (AFEER) avertizează că extinderea nelimitată a fenomenului generează costuri suplimentare semnificative, care se regăsesc în final în facturile tuturor consumatorilor. Declarațiile au fost făcute de președintele AFEER, Laurențiu Urluescu, la lansarea unui studiu dedicat impactului prosumatorilor asupra sistemului energetic național.

Analiza, realizată de ASC Xlaed Business Hub SRL, indică faptul că fiecare MWh introdus în rețea de prosumatori poate genera costuri adiționale cuprinse între 200 și 372 lei, suportate indirect de restul clienților din sistem. „Dacă am raporta costurile suplimentare ale furnizorilor la cantitatea de energie electrică introdusă în rețea de către prosumatori, s-ar obține un cost adițional al fiecărui MWh produs de aceștia între 200 și 372 lei/MWh, cost care în final este susținut de consumatori”, a declarat Laurențiu Urluescu.

Creștere accelerată: de la 303 prosumatori la aproape 300.000

România a înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri din Europa în acest segment. De la 303 prosumatori în 2019, s-a ajuns la aproape 300.000 la începutul anului 2026. Producția anuală generată a atins aproximativ 4,5 TWh la finalul lui 2025, reprezentând circa 9% din producția totală de energie electrică a țării.

Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare

16:45

Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă

15:05

Ritmul mediu anual de creștere, de peste 200% în perioada 2022-2024, a depășit evoluțiile din piețe mature precum Germania, Spania sau Italia. Principalul motor al acestei dezvoltări a fost creșterea prețurilor la energie electrică, pe fondul crizei energetice și al mecanismelor de plafonare.

Potrivit studiului, modelul actual de reglementare generează costuri suplimentare pentru furnizori și operatorii de distribuție. Acestea sunt transferate direct sau indirect către consumatorii non-prosumatori. Pentru anul 2024, impactul anual este estimat la zeci de milioane de euro, cu o tendință de creștere proporțională cu numărul noilor instalații conectate.

Subvenția încrucișată și pragul de 400 kW, în centrul controverselor

Unul dintre cele mai sensibile puncte semnalate în analiză este așa-numita subvenție încrucișată. Beneficiile acordate prosumatorilor, inclusiv exceptarea de la plata dezechilibrelor pentru instalații de până la 400 kW, sunt susținute de ceilalți clienți din sistem.

Autorii studiului arată că România aplică unul dintre cele mai ridicate praguri de scutire din Europa. În acest sens, poziția ACER este clară: prosumatorii trebuie să contribuie în mod adecvat la costurile generale ale sistemului – rețea, servicii de sistem și dezechilibre –, iar scutirile ar trebui limitate la instalațiile de dimensiuni foarte mici.

„Nu se poate continua la infinit acest trend, fiindcă impactul în piață va fi din ce în ce mai mare”, a subliniat Laurențiu Urluescu. El a precizat că AFEER susține modificarea regulilor doar pentru investițiile viitoare, nu pentru capacitățile deja instalate: „Noi întotdeauna considerăm că schimbarea regulilor în timpul jocului este neetică și neproductivă.”

Rețele sub presiune și nevoia unei reglementări unitare

Extinderea rapidă a producției distribuite a pus presiune pe rețelele de distribuție, proiectate inițial pentru un flux unidirecțional al energiei. Odată cu apariția fluxurilor bidirecționale, operatorii se confruntă cu provocări tehnice noi, legate de echilibrare, investiții suplimentare și digitalizare.

În acest context, studiul recomandă adoptarea unor reglementări dedicate, care să integreze toate elementele ce guvernează activitatea prosumatorilor, în concordanță cu Directiva europeană privind energia regenerabilă – RED III. Potrivit președintelui AFEER, integrarea rapidă a unui număr tot mai mare de prosumatori schimbă fundamental modul de operare al sistemului energetic național și impune corelarea obiectivelor de decarbonare cu stabilitatea pieței.

Dezbaterea are loc într-un moment în care datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că energia electrică a înregistrat în ianuarie o creștere anuală de 59,33%, cea mai mare din rândul mărfurilor și serviciilor analizate. Deși față de luna precedentă s-a consemnat o ușoară scădere, presiunea asupra consumatorilor rămâne ridicată.