Românii vor plăti printre cele mai mari prețuri la energie din Europa, după 1 iulie. Semnal de alarmă de la APCE

Odată cu liberalizarea pieței, românii se vor confrunta cu unele dintre cele mai ridicate prețuri la energie, avertizează Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie (A.P.C.E.). Cauzele sunt multiple și complexe: producția internă este insuficientă și scumpă, tarifele de distribuție și furnizare sunt exagerat de mari, iar autoritatea de reglementare – ANRE – este practic inexistentă în sprijinul consumatorilor.

Producția de energie: insuficientă și costisitoare

România nu reușește să-și asigure un volum suficient de energie electrică, iar ceea ce produce este nejustificat de scump. Hidroelectrica, cel mai mare producător național, vinde energia la un preț de 3-4 ori mai mare decât omologii săi din vestul Canadei, fără să ofere o explicație clară pentru această diferență uriașă. Spre exemplu, energia activă este vândută cu 0,45 lei/kWh fără taxe, în timp ce în British Columbia același preț include toate taxele și livrarea până la consumator.

Nuclearelectrica produce cu un cost mediu de 0,45 lei/kWh, față de 0,34 lei/kWh în Europa de Vest, iar termocentralele pe cărbune sunt nu doar scumpe, dar și poluante. În România, prețul energiei produse pe bază de cărbune variază între 0,42 și 0,55 lei/kWh, în timp ce media europeană este de 0,37 lei/kWh. O mare parte din aceste costuri suplimentare nu provin din tehnologie, ci din ineficiență, salarii exagerate și interese sindicale.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

În plus, România nu-și poate acoperi vârfurile de consum din producția proprie. Ministrul Energiei a recunoscut public această problemă după doi ani de mandat. Astfel, în timpul zilei exportăm energie ieftină, iar seara suntem nevoiți să importăm energie scumpă. Tot consumatorilor li se spune că vina este a lor, pentru că nu se adaptează la „programul” de producție, fără să se discute despre prețurile mari impuse de producătorii interni.

Creșterea explozivă a prețurilor: misterul ultimilor ani

Înainte de 2020, prețul energiei electrice era în jur de 0,50 lei/kWh cu toate taxele incluse. În doar cinci ani, acest preț s-a triplat. Asociația argumentează că nu a crescut costul apei Dunării, iar investițiile majore nu au fost anunțate. În schimb, profiturile companiilor din energie au explodat, iar Ministerul Energiei nu pare să fi luat măsuri eficiente pentru a ține prețurile sub control.

Profituri uriașe pentru marii furnizori

Plafonarea prețurilor din 2022 a costat statul român 32 de miliarde de lei, dintre care 5 miliarde încă nu au fost plătite. APCE consideră că acești bani au ajuns probabil ca bonusuri pentru furnizorii de energie și gaze, care folosesc această situație pentru a șantaja politic. Practic, banii proveniți din taxe, accize, impozite și împrumuturi externe se scurg către marile companii energetice.

Premier Energy a recunoscut o marjă de profit de 176%, cumpărând energia de la prosumatori cu 0,30 lei/kWh și vânzând-o cu 0,84 lei/kWh. Hidroelectrica cumpără de la prosumatori cu 0,28 lei/kWh și vinde cu 0,45 lei/kWh, însă prețul real de producție este un „secret comercial”. Estimările indică un cost în jur de 0,15 lei/kWh, dar acesta poate fi influențat de sporurile și bonusurile acordate personalului de conducere și de dorința statului de a încasa dividende. Profitabilitatea companiei este estimată la aproximativ 40%, conform datelor publice, în contextul unui salariu mediu brut de 17.300 lei pentru cei 3.570 de angajați.

Engie, în schimb, încearcă să cumpere energia de la prosumatori cu doar 0,10 lei/kWh și să o vândă cu 0,793 lei/kWh, obținând un adaos de aproape 800%. Într-un sistem reglementat haotic, companii precum Premier Energy și PPC, inspirate de modelele din Grecia, au investit masiv în parcuri fotovoltaice, devenind producători ieftini care valorifică energia la prețuri mari către consumatorii români.

Distribuția energiei – costuri mari și infrastructură învechită

Costurile de distribuție a energiei electrice în România, inclusiv cele ale Transelectrica, variază între 0,40 și 0,49 lei/kWh, o sumă considerabilă. În multe zone, rețelele sunt vechi, subdimensionate și fără investiții serioase. Tarifele de distribuție nu reflectă realitatea de pe teren: serviciile sunt de calitate slabă, iar infrastructura nu poate gestiona surplusul de energie produs de prosumatori.

În 2024, Transelectrica a încasat nejustificat, fără să transporte efectiv energie, aproximativ 18 milioane de euro, cu complicitatea ANRE, consideră APCE. De peste un deceniu, investițiile majore în rețelele cedate operatorilor privați au lipsit, iar consecințele sunt evidente: prosumatorii caută soluții alternative de stocare a energiei, nemulțumiți de incapacitatea rețelelor de a prelua surplusul generat.

ANRE – o autoritate care nu protejează consumatorii

Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE), în loc să reglementeze eficient piața, se limitează la amenzi simbolice. Numirile politice și lipsa de expertiză au transformat instituția într-un organism care protejează mai degrabă interesele marilor companii energetice, care îi asigură bugetul pentru salarii și privilegii, critică asociația.

ANRE este deconectată de realitatea consumatorilor, iar reforma sa este urgentă. Din păcate, nici Parlamentul nu are pârghii reale asupra acestei structuri, care, deși a fost concepută ca o autoritate autonomă, a devenit o instituție care nu mai servește interesele publice.

Concluzii dure: un sistem energetic inechitabil și costisitor

Românii plătesc pentru o energie produsă scump și ineficient, distribuită prost, vândută la prețuri exagerate și reglementată haotic. În timp ce marile companii din energie își multiplică profiturile, consumatorii – fie că sunt simpli utilizatori sau prosumatori – rămân captivi într-un sistem nedrept, dezechilibrat și netransparent.

Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie (A.P.C.E.) trage un semnal de alarmă: o energie scumpă nu va reduce deficitul bugetar, ci va amplifica radicalizarea cetățenilor și va eroda încrederea în instituțiile statului. Creșterea prețului de la 1,00 leu la 1,50 lei/kWh pentru companiile private sau de stat a trecut aproape neobservată de autorități, în timp ce consumatorii suportă consecințele.