Prima pagină » Românii vor plăti printre cele mai mari prețuri la energie din Europa, după 1 iulie. Semnal de alarmă de la APCE

Românii vor plăti printre cele mai mari prețuri la energie din Europa, după 1 iulie. Semnal de alarmă de la APCE

Românii vor plăti printre cele mai mari prețuri la energie din Europa, după 1 iulie. Semnal de alarmă de la  APCE
Românii vor plăti printre cele mai mari prețuri la energie din Europa. Foto: Colaj Shutterstock

Odată cu liberalizarea pieței, românii se vor confrunta cu unele dintre cele mai ridicate prețuri la energie, avertizează Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie (A.P.C.E.). Cauzele sunt multiple și complexe: producția internă este insuficientă și scumpă, tarifele de distribuție și furnizare sunt exagerat de mari, iar autoritatea de reglementare – ANRE – este practic inexistentă în sprijinul consumatorilor.

Producția de energie: insuficientă și costisitoare

România nu reușește să-și asigure un volum suficient de energie electrică, iar ceea ce produce este nejustificat de scump. Hidroelectrica, cel mai mare producător național, vinde energia la un preț de 3-4 ori mai mare decât omologii săi din vestul Canadei, fără să ofere o explicație clară pentru această diferență uriașă. Spre exemplu, energia activă este vândută cu 0,45 lei/kWh fără taxe, în timp ce în British Columbia același preț include toate taxele și livrarea până la consumator.

Nuclearelectrica produce cu un cost mediu de 0,45 lei/kWh, față de 0,34 lei/kWh în Europa de Vest, iar termocentralele pe cărbune sunt nu doar scumpe, dar și poluante. În România, prețul energiei produse pe bază de cărbune variază între 0,42 și 0,55 lei/kWh, în timp ce media europeană este de 0,37 lei/kWh. O mare parte din aceste costuri suplimentare nu provin din tehnologie, ci din ineficiență, salarii exagerate și interese sindicale.

În plus, România nu-și poate acoperi vârfurile de consum din producția proprie. Ministrul Energiei a recunoscut public această problemă după doi ani de mandat. Astfel, în timpul zilei exportăm energie ieftină, iar seara suntem nevoiți să importăm energie scumpă. Tot consumatorilor li se spune că vina este a lor, pentru că nu se adaptează la „programul” de producție, fără să se discute despre prețurile mari impuse de producătorii interni.

Creșterea explozivă a prețurilor: misterul ultimilor ani

Înainte de 2020, prețul energiei electrice era în jur de 0,50 lei/kWh cu toate taxele incluse. În doar cinci ani, acest preț s-a triplat. Asociația argumentează că nu a crescut costul apei Dunării, iar investițiile majore nu au fost anunțate. În schimb, profiturile companiilor din energie au explodat, iar Ministerul Energiei nu pare să fi luat măsuri eficiente pentru a ține prețurile sub control.

Profituri uriașe pentru marii furnizori

Plafonarea prețurilor din 2022 a costat statul român 32 de miliarde de lei, dintre care 5 miliarde încă nu au fost plătite. APCE consideră că acești bani au ajuns probabil ca bonusuri pentru furnizorii de energie și gaze, care folosesc această situație pentru a șantaja politic. Practic, banii proveniți din taxe, accize, impozite și împrumuturi externe se scurg către marile companii energetice.

Premier Energy a recunoscut o marjă de profit de 176%, cumpărând energia de la prosumatori cu 0,30 lei/kWh și vânzând-o cu 0,84 lei/kWh. Hidroelectrica cumpără de la prosumatori cu 0,28 lei/kWh și vinde cu 0,45 lei/kWh, însă prețul real de producție este un „secret comercial”. Estimările indică un cost în jur de 0,15 lei/kWh, dar acesta poate fi influențat de sporurile și bonusurile acordate personalului de conducere și de dorința statului de a încasa dividende. Profitabilitatea companiei este estimată la aproximativ 40%, conform datelor publice, în contextul unui salariu mediu brut de 17.300 lei pentru cei 3.570 de angajați.

Engie, în schimb, încearcă să cumpere energia de la prosumatori cu doar 0,10 lei/kWh și să o vândă cu 0,793 lei/kWh, obținând un adaos de aproape 800%. Într-un sistem reglementat haotic, companii precum Premier Energy și PPC, inspirate de modelele din Grecia, au investit masiv în parcuri fotovoltaice, devenind producători ieftini care valorifică energia la prețuri mari către consumatorii români.

Distribuția energiei – costuri mari și infrastructură învechită

Costurile de distribuție a energiei electrice în România, inclusiv cele ale Transelectrica, variază între 0,40 și 0,49 lei/kWh, o sumă considerabilă. În multe zone, rețelele sunt vechi, subdimensionate și fără investiții serioase. Tarifele de distribuție nu reflectă realitatea de pe teren: serviciile sunt de calitate slabă, iar infrastructura nu poate gestiona surplusul de energie produs de prosumatori.

În 2024, Transelectrica a încasat nejustificat, fără să transporte efectiv energie, aproximativ 18 milioane de euro, cu complicitatea ANRE, consideră APCE. De peste un deceniu, investițiile majore în rețelele cedate operatorilor privați au lipsit, iar consecințele sunt evidente: prosumatorii caută soluții alternative de stocare a energiei, nemulțumiți de incapacitatea rețelelor de a prelua surplusul generat.

ANRE – o autoritate care nu protejează consumatorii

Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE), în loc să reglementeze eficient piața, se limitează la amenzi simbolice. Numirile politice și lipsa de expertiză au transformat instituția într-un organism care protejează mai degrabă interesele marilor companii energetice, care îi asigură bugetul pentru salarii și privilegii, critică asociația.

ANRE este deconectată de realitatea consumatorilor, iar reforma sa este urgentă. Din păcate, nici Parlamentul nu are pârghii reale asupra acestei structuri, care, deși a fost concepută ca o autoritate autonomă, a devenit o instituție care nu mai servește interesele publice.

Concluzii dure: un sistem energetic inechitabil și costisitor

Românii plătesc pentru o energie produsă scump și ineficient, distribuită prost, vândută la prețuri exagerate și reglementată haotic. În timp ce marile companii din energie își multiplică profiturile, consumatorii – fie că sunt simpli utilizatori sau prosumatori – rămân captivi într-un sistem nedrept, dezechilibrat și netransparent.

Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie (A.P.C.E.) trage un semnal de alarmă: o energie scumpă nu va reduce deficitul bugetar, ci va amplifica radicalizarea cetățenilor și va eroda încrederea în instituțiile statului. Creșterea prețului de la 1,00 leu la 1,50 lei/kWh pentru companiile private sau de stat a trecut aproape neobservată de autorități, în timp ce consumatorii suportă consecințele.

Alte articole importante
Ruta Mierii din Banat prinde contur: ecoturism, apiterapie și tradiții locale într-un proiect regional
Ruta Mierii din Banat prinde contur: ecoturism, apiterapie și tradiții locale într-un proiect regional
Banatul face un pas important spre diversificarea ofertei turistice prin lansarea Rutei Mierii, un proiect care îmbină ecoturismul, turismul rural și turismul de sănătate, valorificând tradițiile apicole și resursele naturale ale regiunii. Inițiativa vizează crearea unui traseu tematic dedicat mierii bănățene, cu accent pe experiențe autentice, educație ecologică și servicii alternative de relaxare și wellness, […]
Mutare geopolitică majoră la Marea Neagră: Coridorul Vertical accelerează, iar România devine nod strategic între energie și transport
Mutare geopolitică majoră la Marea Neagră: Coridorul Vertical accelerează, iar România devine nod strategic între energie și transport
Europa de Sud-Est intră într-o fază accelerată de reconfigurare geopolitică, iar România se poziționează tot mai clar în centrul noii arhitecturi regionale. Coridorul Vertical, proiect strategic susținut de Statele Unite și Uniunea Europeană, trece de la stadiul de concept la implementare concretă, cu efecte directe asupra securității energetice, infrastructurii de transport și fluxurilor comerciale dintre Marea […]
Pachetul 3 de reforme al Guvernului Bolojan: confuzie gravă între dreptul fiscal și dreptul penal
Pachetul 3 de reforme al Guvernului Bolojan: confuzie gravă între dreptul fiscal și dreptul penal
Pachetul 3 de reforme administrative, lansat în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării la mijlocul lunii ianuarie 2026 și asociat Guvernului condus de Ilie Bolojan, provoacă reacții extrem de critice din partea specialiștilor în drept. Avocatul orădean Mircea Ursuța a publicat o analiză detaliată în care contestă dur conținutul proiectului, pe care îl descrie drept profund […]
Schimbări majore în fiscalitate: ce aduc noile decizii ale Guvernului și de ce sunt criticate de experți
Companii
Schimbări majore în fiscalitate: ce aduc noile decizii ale Guvernului și de ce sunt criticate de experți
Guvernul a aprobat, la finalul lunii ianuarie, un pachet amplu de modificări legislative în domeniul fiscal, la propunerea Ministerului Finanțelor, cu obiective declarate de reducere a birocrației, clarificare a unor facilități fiscale și aliniere a legislației românești la standardele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Măsurile vin într-un moment sensibil, în care România se […]
Cutremur în agribusinessul românesc: Insolvență pentru trei companii-cheie din grupul Agricultorul
Cutremur în agribusinessul românesc: Insolvență pentru trei companii-cheie din grupul Agricultorul
Un nou șoc lovește sectorul agribusiness din România, după ce trei companii importante din grupul Agricultorul, cu activități în producția și tradingul de cereale, panificație și servicii auxiliare pentru agricultură, au solicitat intrarea în insolvență. Este vorba despre Agricultorul, Panimon și Agrotehnogrup, entități controlate de antreprenorul Mihai Ilie. Dosarele au fost înregistrate la Tribunalul Bacău […]
ANALIZĂ
Agentul AI care promite productivitate radicală declanșează temeri globale. OpenClaw, cel mai disputat instrument AI din Silicon Valley până la Beijing
Tehnologie
Agentul AI care promite productivitate radicală declanșează temeri globale. OpenClaw, cel mai disputat instrument AI din Silicon Valley până la Beijing
Agentul AI open-source OpenClaw a devenit, în doar câteva săptămâni, unul dintre cele mai discutate instrumente din ecosistemul inteligenței artificiale. După mai multe schimbări de nume, o adopție rapidă din Silicon Valley până la Beijing și o creștere controversată, agentul AI anunță o schimbare radicală a dinamicii în mediul de business. Kaoutar El Maghraoui, cercetător […]