Finanțele pregătesc schimbări majore în Codul de procedură fiscală. România se aliniază la noile reguli europene privind cooperarea fiscală

Ministerul Finanțelor a lansat în consultare publică un proiect de Ordonanță de Guvern care vizează modificarea și completarea Codului de procedură fiscală, act normativ fundamental pentru relația dintre contribuabili și administrația fiscală. Inițiativa urmărește alinierea legislației românești la standardele europene și internaționale, în special prin transpunerea unei noi directive a Uniunii Europene, cunoscută sub denumirea DAC9.

Potrivit reprezentanților ministerului, Directiva (UE) 2025/872, adoptată în aprilie 2025, introduce reguli actualizate privind cooperarea dintre autoritățile fiscale din statele membre, cu accent pe economia digitală și aplicarea impozitului minim global pentru marile grupuri de companii. Prin aceste modificări, autoritățile își propun să creeze un cadru fiscal mai clar, mai predictibil și mai echitabil, reducând în același timp fragmentarea procedurilor administrative. Documentul aflat în dezbatere publică stabilește o serie de ajustări procedurale care vor influența atât modul de raportare al companiilor, cât și schimbul de date dintre administrațiile fiscale europene.

Schimb automat de informații și cooperare fiscală extinsă în UE

Unul dintre obiectivele centrale ale proiectului este îmbunătățirea schimbului automat de informații între autoritățile fiscale din Uniunea Europeană. Mecanismul permite transmiterea periodică a datelor relevante privind impozitarea companiilor mari, facilitând identificarea riscurilor fiscale și combaterea practicilor de optimizare agresivă.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Ministerul Finanțelor susține că noile reguli vor consolida transparența fiscală și vor sprijini analiza de risc, oferind în același timp instrumente digitale moderne pentru contribuabilii care respectă obligațiile legale. Prin standardizarea fluxurilor de informații și prin clarificarea procedurilor, administrațiile fiscale vor putea reacționa mai rapid la neconcordanțe și vor avea o imagine mai coerentă asupra activității grupurilor multinaționale.

În paralel, proiectul aduce completări și clarificări în ceea ce privește schimbul de informații legat de conturile financiare, eliminând lacunele legislative existente. Până în prezent, anumite reglementări se refereau doar la obligația de raportare, fără a detalia explicit modul de transmitere efectivă a datelor pentru tipuri noi de conturi, aspect care a generat interpretări neunitare.

Raportare centralizată pentru marile grupuri de companii

Una dintre cele mai importante noutăți introduse de DAC9 este reducerea semnificativă a obligațiilor de raportare pentru marile grupuri de companii. Grupurile multinaționale și grupurile naționale mari, cu venituri consolidate de cel puțin 750 de milioane de euro, vor avea posibilitatea de a depune o singură declarație fiscală la nivel de grup.

Această raportare centralizată înlocuiește practica actuală, în care fiecare entitate din cadrul grupului trebuie să depună declarații separate. Măsura este menită să reducă birocrația, să diminueze costurile administrative și să simplifice relația companiilor cu autoritățile fiscale.

Pentru administrația fiscală, centralizarea raportărilor ar urma să faciliteze procesarea datelor și să permită o analiză mai rapidă și mai coerentă a informațiilor fiscale la nivel de grup, reducând riscul de erori și de suprapuneri.

Formular standard și termene clare pentru impozitul minim global

Proiectul de ordonanță introduce utilizarea unui formular standard pentru declarația informativă privind impozitul suplimentar, cunoscut și ca impozitul minim global. Modelul formularului va fi stabilit prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Totodată, sunt prevăzute termene clare de raportare, reguli detaliate pentru schimbul automat de informații între statele membre și mecanisme de cooperare administrativă pentru corectarea eventualelor erori evidente din declarații. Aceste prevederi urmăresc să crească predictibilitatea și să reducă riscul de interpretări divergente între jurisdicții.

Prin uniformizarea procedurilor și a documentelor utilizate, autoritățile speră să simplifice procesul de conformare fiscală și să reducă timpul necesar verificărilor.

Sancțiuni contravenționale și obligații de arhivare

Pentru a asigura aplicarea corectă a noilor reguli, proiectul prevede introducerea unor sancțiuni contravenționale cu valori cuprinse între 10.000 și 30.000 de lei. Acestea pot fi aplicate, de exemplu, în situațiile în care contribuabilii folosesc alte formulare decât cele standardizate sau nu respectă obligația de păstrare a documentelor și evidențelor fiscale pentru o perioadă de minimum cinci ani.

Măsura are rolul de a descuraja nerespectarea procedurilor și de a încuraja o disciplină mai strictă în ceea ce privește arhivarea și raportarea datelor fiscale, aspect esențial pentru verificările ulterioare și pentru cooperarea internațională.

Digitalizare, transparență și combaterea evaziunii

Reprezentanții Ministerului Finanțelor subliniază că pachetul de modificări urmărește nu doar transpunerea unei directive europene, ci și modernizarea generală a procedurilor fiscale. Accentul este pus pe digitalizare, creșterea transparenței și eficientizarea analizei de risc, în vederea combaterii evaziunii și a practicilor neconforme.

Noile instrumente digitale ar urma să faciliteze interacțiunea contribuabililor cu administrația fiscală, reducând sarcina birocratică pentru firmele care respectă regulile și permițând autorităților să se concentreze pe zonele cu risc ridicat.

Proiectul se află în prezent în consultare publică, perioadă în care mediul de afaceri, organizațiile profesionale și alți actori interesați pot transmite observații și propuneri. Ulterior, forma finală a ordonanței va fi adoptată de Guvern și va intra în vigoare conform termenelor stabilite.