Bolojan promite finalul majorărilor de taxe și explică ce urmează din a doua parte a anului

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, într-un interviu acordat Radio România Actualități, că anul 2026 marchează finalul etapelor de corectare a deficitului bugetar și că românii nu vor mai fi afectați de noi creșteri de taxe și impozite. Mesajul transmis de șeful Executivului vine într-un context economic sensibil, marcat de presiuni bugetare, reforme administrative accelerate și obligații asumate în relația cu instituțiile europene.

Potrivit premierului, Guvernul intră într-o etapă de stabilizare fiscală, în care accentul nu mai cade pe majorări de taxe, ci pe corectarea dezechilibrelor și pe recâștigarea încrederii contribuabililor. „Acest an e unul în care măsurile de corectare a deficitului se termină. Nu se mai cresc taxe și impozite. Încheiem componenta de nedreptăți pentru că altfel nu vor avea încredere cetățenii. În a doua jumătate a anului se vor vedea efectele măsurilor”, a declarat Ilie Bolojan.

Când vor simți românii efectele măsurilor

Premierul a subliniat că primele rezultate concrete ale politicilor adoptate vor deveni vizibile după jumătatea anului, odată cu intrarea în vigoare a unor pachete de sprijin dedicate sectoarelor economice considerate strategice. Aceste măsuri sunt gândite pentru a stimula investițiile și pentru a crea premisele unei creșteri sustenabile.

Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare

16:45

Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă

15:05

În paralel, Executivul finalizează detaliile procedurale privind angajarea răspunderii Guvernului pe reforma administrației, un demers care ar urma să fie finalizat înainte de 1 februarie. Bolojan a precizat că procedura va dura mai multe zile, însă calendarul este strâns, tocmai pentru a transmite un semnal de fermitate în privința reformelor.

Pachete de sprijin economic și ținta de asumare a răspunderii

Unul dintre pilonii anunțați de premier îl reprezintă pachetele de sprijin economic, aflate în faza finală de elaborare. Acestea sunt orientate către domenii cu potențial ridicat de dezvoltare și cu impact pe termen lung asupra economiei naționale. Potrivit premierului, documentele vor fi prezentate public în perioada imediat următoare, iar implementarea lor este corelată cu reformele administrative.

„Vor fi pachete de sprijin care să susțină sectoare care au valoare în viitor. Acum definitivăm pachetele și vor fi gata săptămâna viitoare. Procedura de angajare a răspunderii va dura mai multe zile. Ținta este să angajăm răspunderea Guvernului înainte de 1 februarie”, a explicat Ilie Bolojan la Radio România Actualități.

Angajarea răspunderii este văzută ca un instrument rapid de implementare a reformelor, într-un context în care Guvernul încearcă să recupereze întârzieri și să transmită un mesaj de predictibilitate mediului economic. Reforma administrației este considerată una dintre cele mai sensibile componente ale programului de guvernare, având impact direct asupra cheltuielilor publice, eficienței instituționale și relației statului cu cetățeanul.

Executivul mizează pe simplificarea procedurilor, reducerea birocrației și o mai bună alocare a resurselor, în paralel cu digitalizarea unor servicii și cu revizuirea structurilor administrative supradimensionate.

Creșterea vârstei de pensionare, reglementată prin proiect separat

Un alt subiect abordat de premier este cel al vârstei de pensionare, în special în cazul categoriilor care, în prezent, ies din activitate la vârste foarte mici. Ilie Bolojan a precizat că această temă nu va fi inclusă direct în pachetul de reforme administrative, ci va face obiectul unui proiect legislativ distinct.

„Creșterea vârstei de pensionare va fi reglementată printr-un proiect ulterior pentru toate categoriile care azi se pensionează la 48-50 de ani”, a afirmat șeful Executivului.

Tema pensiilor este una dintre cele mai sensibile din spațiul public, având implicații sociale, bugetare și politice. Autoritățile urmăresc, pe de o parte, echilibrarea sistemului de pensii, iar pe de altă parte, respectarea angajamentelor asumate în fața partenerilor europeni. Ajustarea vârstei de pensionare pentru anumite categorii este văzută ca o măsură necesară pentru sustenabilitatea financiară a sistemului pe termen mediu și lung.

În acest context, proiectul separat ar urma să detalieze criteriile de aplicare, calendarul de implementare și mecanismele de tranziție, astfel încât impactul social să fie gestionat gradual.

Analizele privind plafonarea prețului la gaze și impactul asupra inflației

Pe lângă subiectele fiscale și administrative, Ilie Bolojan a vorbit și despre evoluția pieței energetice, în special despre plafonarea prețului la gaze naturale. Premierul a explicat că Guvernul se află într-o etapă de analiză detaliată a impactului pe care l-ar avea eliminarea actualei scheme de plafonare.

„Facem în aceste zile toate calculele în așa fel încât schema de plafonare care expiră în primăvară să vedem ce decizie vom lua, care sunt simulările legate de piața de gaz, care sunt posibilele efecte și care ar fi efectele în zona inflaționistă pentru că întotdeauna o creștere a costului energiei – electrică sau gaz – are un impact pe tot lanțul, această componentă intrând practic în fiecare produs pe care îl avem în România”, a declarat premierul.

Potrivit acestuia, orice ajustare a prețurilor la energie se reflectă rapid în costurile de producție, transport și distribuție, influențând nivelul general al prețurilor. Din acest motiv, decizia trebuie fundamentată pe simulări economice și pe evaluarea riscurilor inflaționiste.

Executivul ia în calcul o soluție tranzitorie

Ilie Bolojan a precizat că schema actuală de plafonare nu poate fi menținută mult timp, deoarece România se află într-o procedură de infringement, ca urmare a încălcării unei directive europene. În acest context, Executivul ia în calcul o soluție tranzitorie.

„Deci noi încălcăm o directivă europeană cu această formulă de plafonare și nu mai avem foarte mult timp. E vorba doar de nivel de luni în care am putea să facem o anumită formulă tranzitorie. (…) Cel mult într-o săptămână-două vom lua o decizie în baza analizelor care se fac în așa fel încât să fie o decizie predictibilă cu câteva luni înainte în așa fel încât piața de gaz să poată să se așeze și să nu ajungem până foarte aproape de luna aprilie”, a explicat șeful Guvernului.

Mesajul transmis este unul de prudență, dar și de respectare a angajamentelor europene, în paralel cu protejarea consumatorilor și a stabilității economice.

Liberalizarea pieței gazelor rămâne programată pentru aprilie 2026

În ceea ce privește calendarul liberalizării pieței gazelor naturale, autoritățile nu intenționează, în acest moment, să opereze modificări. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a confirmat că schema de plafonare expiră la 31 martie 2026, iar liberalizarea este programată pentru luna aprilie.

„În principiu, după cum știți, liberalizarea prețului la gazele naturale trebuie să aibă loc, este programată să aibă loc în aprilie. Deocamdată nu a intervenit nicio modificare a acestui plan. Dacă până în aprilie vor apărea unele modificări, o să le comunicăm. Deocamdată, însă, calendarul nu știu să fi fost schimbat”, a declarat Ioana Dogioiu, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria.

Reprezentanții Guvernului au precizat că detaliile concrete privind modul de aplicare a liberalizării vor fi stabilite în perioada următoare, în funcție de rezultatele analizelor și de evoluțiile din piața energetică. În paralel, decizia privind o eventuală formulă tranzitorie ar urma să ofere predictibilitate atât consumatorilor, cât și operatorilor din sector.